MUZEUL DE ACASĂ

Datorită aplicării directivelor guvernamentale, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei este închis publicului până la sosirea unor noi ordine.

Acest lucru nu ne împiedică să facem parte în continuare din viața voastră. Probabil mai sunt lucruri pe care nu le știți despre obiectele de patrimoniu ascunse în depozitele muzeului. MUZEUL DE ACASA este o nouă secțiune în pagina noastră de web care vă va deschide ușa spre aceste comori, iar secretele vă vor fi împărtășite chiar de experții muzeului. Fiecare obiect ales este special, fiecare poveste este deosebită și vă poate purta într-o călătorie virtuală spre alte timpuri. Proiectul a fost realizat în colaborare cu Radio Cluj, iar interviurile cu specialiștii au fost conduse de Ovidiu Moldovan. De asemenea, vă invităm și pe blogul Colecției de Istorie a Farmaciei, unde colega noastră Ana Maria Gruia cercetează pentru noi cum erau tratate pandemiile în trecut. Poftiți în muzeul de acasa!

JURNAL DE CĂLĂTORIE

04.06.2020

Casa Wolphard-Kakas din Cluj-Napoca este una dintre puținele case renascentiste din Cluj care au mai rămas în picioare și care încă mai păstrează din elementele originale renascentiste. Deși fațada a fost reconstruită în secolul al XIX-lea, multe din elementele fațadei originale se află, în prezent, în lapidariul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei. Mai multe depsre această casă și despre cei care au construit-o într-un interviu cu Mihály Melinda, istoric de artă și muzeograf în cadrul MNIT.

25.05.2020

Astăzi vorbim despre anul 1989 și expoziția Cluj 1989.21.12. Cu această ocazie, Ovidiu Moldovan a realizat un interviu cu Radu Negru, un participant la evenimentele din 21 Decembrie1989, de la Cluj, care evocă momentul din Piața Unirii, unde mai mulți demonstranți au fost răniți și uciși de rafalele de gloanțe. Într-un montaj selectiv, Dr. Ioana Gruiță, curatorul expoziției, descrie cele mai importante exponate și o parte din conceptul pe care echipa de muzeografi și conservatori ai MNIT l-au pus în scenă, prin expoziția organizată tomai pentru a comemora 30 de ani de la revoluția română.

 

22 MAI 2020

Călătoria noastră în timp ne-a purtat până în Clujul anului 1918, perioadă din care datează un obiect cu o poveste interesantă, aflat în colecția muzeului. Dr. Ioan Cârjă, de la Universitatea Babeș-Bolyai, ne conturează cadrul general al evenimentelor, iar colegul nostru, dr. Ovidiu Munteanu, ne spune povestea acestui panou cu inscripție, care, alături de steagul tricolor, a fost urcat pe sediul Senatului Național Român din Ardealsituat în clădirea Băncii Economul, la 12 noiembrie 1918. Panoul a fost realizat de Sidonia Docan, care era “soră conducătoare de Cruce Roșie”, dar și secretară a Senatului. Colegul nostru Pompei Grapini ne vorbește despre această piesă, din punctul de vedere al specialistului restaurator.


13 MAI 2020

În Transilvania secolelor XVII și XVIII nobilii călătoreau destul de mult și mereu aveau alături cuferele cu medicamente, pentru un tratament adecvat, la nevoie. Colecția de Istorie a Farmaciei din Cluj are în patrimoniul său un astfel de artefact, care a aparținut Teréziei Kemény. Cufărul, cu multe sertare și compartimente, este prețios prin faptul că păstrează toate sticluțele, fiecarea cu denumirea (în latină și maghiară) a substanței pe care o conținea, iar unele dintre acestea au conservat în interior și medicamentul: boabe de muștar, bezoare folosite  în caz de otrăvire și multe altele, despre care aflăm de la colega noastră dr. Ana Maria Gruia.  Dr. Márta Guttmann ne vorbește despre secretele substanțelor prezente în aceste sticluțe, iar dr. Diana Varga ne spune povestea Teréziei Kemény și a familiei sale. Dacă sunteți fascinați de istoria farmaciei, pe pagina de facebook (https://www.facebook.com/colectiefarmacluj) și pe blogul colecției (http://farmacluj.blogspot.com) puteți găsi în fiecare zi postări  super interesante despre boli și remediile lor, recipiente, instrumente medicale și multe alte curiozități legate de acest domeniu.

Cufăr farmaceutic de secol XVIII, Colecția de Istorie a Farmaciei

11 MAI 2020

În Evul Mediu legea era impusă prin intermediul unor pedepse destul de aspre, iar una dintre acestea era decapitarea. Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, păstrează în colecția sa spada călăului orașului Cluj, care datează din secolul al XVI-lea, o spadă cu o lamă lată, cu vârful ușor rotunjit, cu două tăișuri și un mâner lung, îmbrăcat în piele, care se prindea cu ambele mâini. Cum era folosită, în baza cărei legi și cine putea fi decapitat, ne povestește istoricul Andrei Fărcaș. Dr. Diana Varga ne vorbește despre mecanismele punitive din Transilvania Evului Mediu în contextul sistemului juridic medieval și astfel aflăm că orașul Cluj avea ”jus gladii”, adică  dreptul de a aplica pedeapsa capitală, un privilegiul acordat de rege orașelor importante. Tot colega noastră ne vorbește și despre câteva instrumente de penitență din colecția muzeului, utilizate în mediul călugărilor catolici, pentru autoflagelare.

Spada călăului orașului Cluj

8 MAI 2020

Colecţia de Istorie a Farmaciei este binecunoscută atât pentru exponatele sale, cât și pentru clădirea din centrul Clujului care le adăpostește. Între cele mai îndrăgite obiecte din colecție sunt sticluțele pentru Elixirul Dragostei, foarte populare mai cu seamă în preajma zilei de Dragobete. În colecție se păstrează patru recipiente din sticlă pictată manual, cu diferite reprezentări romantice (inimi, porumbei afrontaţi, cupluri, flori) realizate într-o manufactură din Transilvania la jumătatea secolului al XVIII-lea. Despre acestea, despre conținutul lor și despre diferitele ingrediente folosite pentru prepararea elixirelor, ne povestește dr. Ana Maria Gruia. Despre situația clădirii, despre istoricul ei și despre cum va arăta aceasta după amplele lucrări de restaurare ne vorbesc Dr. Felix Marcu, managerul muzeului și arhitectul Endre Ványolós , care coordonează restaurarea clădirii și a picturilor murale. Dacă sunteți fascinați de istoria farmaciei, pe pagina de facebook (https://www.facebook.com/colectiefarmacluj) și pe blogul colecției (http://farmacluj.blogspot.com) puteți găsi în fiecare zi postări  super interesante despre boli și remediile lor, recipiente, instrumente medicale și multe alte curiozități legate de acest domeniu.

Sticle de secol XVIII pentru Elixirul Dragostei

6 MAI 2020

După intrarea triumfală în Alba Iulia, Mihai Viteazul a avut o emisiune monetară, cu un tiraj destul de redus, din care se păstrează o singură piesă originală, la Viena, și foarte puține copii mai târzii, una dintre acestea făcând parte din colecția numismatică a Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei. Copia de la muzeu, executată de un gravor german în jurul anului 1825, se deosebește prin gramaj de originalul de la Viena. Despre toate acestea, despre contextul în care a apărut această medalie, dar și despre portretul de pe piesa emisă în anul 1600, care probabil este cel mai apropiat de înfățișarea reală a lui Mihi Vitezul, ne povestește Dr. Livia Călian. Despre medalii și despre arta gravurii în perioada barocă, epoca de glorie a medalisticii, în care au fost realizate numeroase capodopere ale genului, ne povestește Dr. Claudia Bonța.

Descriere avers: Circular inscripţie; în câmp: cerc perlat; bust din faţă Mihai Viteazul purtând mantou cu guler de blană şi căciulă de blană cu penaj prins în agrafă


Legendă revers: TRANSYL: LOCVMT: CIS: TRAN: PAR: ET: SVP: EXER. GE: CAP; A: D:/ VIGILAN/TIA: VIRTV/TE ET: ARMIS: VICTORI/AM: NACT/VS/ 1600/

4 MAI 2020

Astăzi vorbim despre un obiect deosebit din colecția muzeului, o carafă din sticlă trasparentă, produsă în atelierul de sticlă de la Porumbacu, în secolul al XVII-lea. Artefactul este un bun pretext pentru o discuție despre istoria sticlei, iar dr. Ana Maria Gruia ne povestește despre originile tehnologiei, dar și despre celebra sticlă de Murano, produsă la Veneția, încă din secolul al XIII-lea. Dr. Andrea Demjén ne vorbește despre atelierul de sticlă de la Prumbacu, a cărui activitate este menţionată documentar în prima jumătate a secolului al XVII-lea, în Ţara Făgăraşului. În anul 1619 acolo au fost aduși meșteri venețieni care știau să producă o sticlă de calitate superioară și astfel aflăm mai multe și despre motivele pentru care obiectul păstrat la muzeu are o valoare istorică importantă pentru Transilvania.

Carafă de stică (Porumbacu, jud. Sibiu)

2 MAI 2020

În perioada medievală, dacă trăiai în Claudiopolis/ Kolozsvár /Clausenburg, erai proprietarul unei case sau al unui teren și îți plăteai taxele, atunci te puteai numi un orășean cu drepturi depline. În funcție de meseria pe care o practicau, orășenii se organizau în asociații meșteșugărești, denumite bresle. Breslele aveau un rol economic, politic și administrativ în viaţa orașului și tot ele asigurau costurile apărării şi renovării sistmului de fortificații. Colega noastră Dr. Diana Iegar ne vorbește despre cele mai puternice bresle din Cluj și cum puteai ajunge membrul unei asemenea bresle. Ioana Cova, conservator al muzeului, ne vorbește despre modul de expunere a unui obiect deosebit, o carte a breslei aurarilor din Cluj, care datează din secolul al XVI-lea.

Cartea de modele a breslei aurarilor din Cluj, (Cluj-Napoca, jud. Cluj)

29 APRILIE 2020

Una dintre expozițiile recent organizate de MNIT, care a reunit cele mai spectaculoase piese de vestimentaţie şi podoabă din colecţia premodernă a muzeului, a fost Cornul abundenței. Luxul în lumea nobiliară transilvăneană. Dr. Diana Iegar, curatorul expoziției, ne spune astăzi povestea unor piese de îmbrăcăminte și de podoabă meșteșugit lucrate, descoperite în cripta bisericii reformate de la Cetatea de Baltă, în care fuseseră înmormântate Sofia Kendi, soția aristocratului transilvănean Melchior Bogathi, mama și bunica sa. Acestea au fost descoperite cu ocazia renovării bisericii, în anul 1897. Dr. Ana Maria Gruia ne oferă mai multe detalii despre specificul producțiilor artistice în Transilvania secolului al XVI-lea, iar Ioana Cova, restaurator textile și conservator, ne vorbește despre modul în care se consolidează și se restaurează obiectele de patrimoniu din material textil, deosebit de fragile și de prețioase.

 

Bonetă, Cetatea de Baltă (jud. Alba)

27 APRILIE 2020

Am vorbit până acum despre Clujul în perioada romană, despre credințe, despre obiecte de viață cotidiană, dar nu v-am povestit până unde se întindeau granițele provinciei după cucerirea romană, pentru că nu întregul teritoriu al României de astăzi făcea parte din Dacia Romană. Frontiera fortificată a Imperiului Roman, denumită limes, avea în total 5000 km, din care aproximativ 1500 km se găseau pe teritoriul țării noastre.

Dr. Felix Marcu, managerul MNIT, dar și președintele Comisiei Naționale Limes, ne spune mai multe despre sistemul extrem de complex de fortificații (turnuri, valuri de pământ, ziduri, fortificații de mici dimensiuni, castre) pe care Imperiului Roman l-a construit pe teritoriul României. Dr. George Cupcea, ne vorbește despre trupele staționate pe limes, care aveau un rol de supraveghere și de vămuire a celor mai importante căi de acces înspre Transilvania, iar dr. Ioan Opriș ne povestește despre motivele pentru care romanii s-au retras din aceste teritorii.

Limesul pe teritoriul României

Imaginea este preluată de pe site-ul: http://limesromania.ro, pe care puteți să-l consultați pentru a afla mai multe informații privitoare la proiectul dedicat frontierei Imperiului Roman pe teritoriul României.

23 APRILIE 2020

Pentru cei care știu să le asculte, obiectele de uz cotidian spun numeroase povești despre viața celor care le-au produs și le-au folosit. Astăzi, colegii noștri, specialiști în perioada romană, ne vor povesti despre câteva obiecte de acest fel. Dr. Cristian Roman ne vorbește despre opaițe, obiecte pe care noi nu le mai folosim, dar care erau foarte prezente în viața romanilor. Recipientele de ceramică erau folosite pentru iluminat, dar se pare că aveau mult mai multe întrebuințări. Dr. Viorica Rusu Bolindeț ne vorbește despre vasele de tip terra sigillata, realizate în tipare, cu decoruri în relief, produse de lux care erau confecționate și la Micăsasa, în județul Sibiu. Decorul vaselor spunea uneori și o poveste, iar colega noastră ne vorbește despre un olar gal care a transpus pe vasele sale o versiune proprie a victoriei lui Traian asupra dacilor.

Dr. Radu Ardevan ne vorbește despre organizarea socială și politică în Imperiul Roman, despre obligațiile și îndatoririle cetățenilor de rând dar și ale decidenților. Aflăm modul în care se putea accede la o poziție de conducere în viața cetății, bogăția fiind o condiție obligatorie, dar nu suficientă, averea trebuia să provină din surse onorabile și trebuia chetuită onorabil.

21 APRILIE 2020

Astăzi, dr. Irina Nemeti ne vorbește despre viața spirituală a romanilor, alegând să ne spună povestea a două reliefuri votive din colecția muzeului. Artefactul dedicat zeiței Junona, soția lui Jupiter, zeița femeilor, a căsătoriei, a nașterii și a reînoirii, este un prilej de discuție despre religie, despre nivelul său oficial, dar și despre cel personal. Relieful votiv dedicat zeului Mithras, o altă piesă importantă din colecția noastră, prilejuiește o discuție despre un cult foarte popular în mediile militarizate. Mithras s-a născut, la fel ca și Iisus, în data de 25 decembrie, și era considerat zeu al luminii, al soarelui și al salvării, fiind ades invocat de soldații care se confruntau cu moartea și aveau nevoie de protecție.

Romanii aveau un dialog direct cu divinitatea prin intermediul inscripțiilor votive. Dr. Eugenia Beu Dachin ne vorbește despre modul în care textele acestea se transferau pe piatră, uneori cu greșeli de limbă, iar Sabin Grapini ne vorbește despre modul în care se pot restaura astfel de piese, pentru ca detaliile să fie accesibile specialiștilor.

16 APRILIE 2020

Astăzi, dr. Viorica Rusu Bolindeț, dr. Cristian Roman și dr. Radu Ardevan ne povestesc despre câteva artefacte de excepție din perioada romană și despre contextul în care acestea au apărut. Este vorba despre tăblițele cerate descoperite la Alburnus Maior, astăzi Roșia Montană. Muzeul nostru deține în colecția sa una dintre aceste tăblițe, un contract legal de împrumut, care demonstrează cât de bine era organizat sistemul juridic roman, tăblițele fiind de altfel o sursă de documentare deosebită pentru istoricii care studiază viața în Dacia romană.

Tăbliţă cerată (tabula cerata), Alburnus Maior (Roşia Montană, jud. Alba)

14 APRILIE 2020

Astăzi vom afla multe informații interesante despre orașul Cluj-Napoca în perioada romană. Muzeul nostru deține în colecția sa o inscripție votivă care atestă rangul de minicipium pentru Napoca, în timpul împăratului Hadrian, acest artefact fiind considerat un fel de certificat de naștere al orașului roman. Dar ce înseamna municipium, care era denumirea romană a orașului, care erau limitele sale teritoriale, cine îl apăra, de ce a fost fondat aici și care era importanța acestui oraș? Pentru toate aceste întrebări primiți răspunsuri edificatoare de la colegii noștri, specialiști în perioada romană,  dr. Viorica Rusu Bolindeț și dr. George Cupcea. Despre soarta orașului după retragerea administrației romane, ne povestește dr. Radu Ardevan.

Altar votiv, Napoca (Cluj-Napoca, jud. Cluj)

[I(ovi) O(ptimo) M(aximo)] / Cons(ervatori) mu/nic(ipium) Aeli(um) / Hadr(ianum) Napoc(ensium) / cura IIvir(orum) q(uin)q(uennalium) / C(ai) Numeri(i) Deci/ani et Iuli(i) Ingenui / v(otum) s(olvit) l(ibens) m(erito).
Lui Iuppiter Optimus Maximus Conservator, municipiul Aelium Hadrianum al Napocensilor, prin grija duumviri-lor quinquennales Caius Numerius Decianus şi Iulius Ingenuus, a îndeplinit legământul, cu plăcere şi pe merit.

Inscripția atestă faptul că Napoca avea rangul de municipium.

Altar votiv, Napoca (Cluj-Napoca, jud. Cluj)

Libero Pa/tri deo / P(ublius) Ael(ius) Mar/cianus dec(urio) / col(oniae) Napoc(ensium) / pro sua et / suorum / v(otum) s(olvit) l(ibens) m(erito).
Zeului Liber Pater, Publius Aelius Marcianus, decurion al coloniei Napocensilor, a îndeplinit legământul cu plăcere şi pe merit, pentru sănătatea lui şi alor săi.
Acest altar era închinat lui Liber Pater, grecul Dionysos, zeul vinului de către un decurion (membru în senatul local, ordo decurionum) al coloniei Napoca, Publius Aelius Marcianus și atestă statutul de colonia al localității Napoca.

12 APRILIE 2020

Descoperirile arheologice şi o serie de reprezentări antice, în special scenele de pe Columna Traiană, aratătau că dacii foloseau ca arme ofensive sabia (curbă sau dreaptă), sica (pumnalul curb), cuţitul de lovit, lancea, suliţa şi arcul. Astăzi, colegii noștri, dr. Gabriela Gheorghiu, dr. Paul Pupeză și dr. Răzvan Mateescu, ne povestesc despre falx, o sabie curbă, cu lama lungă şi îngustă, ascuţită în partea ei concavă, un tip de artefact destul de rar, dar pe care îl puteți regăsi și în colecția muzeului nostru.

Sabie curbă – falx, Sarmizegetusa Regia (Grădiştea de Munte, jud. Hunedoara)

10 APRILIE 2020

Astăzi vorbim despre comori și nu despre orice fel de comori, ci despre comori dacice. Colegul nostru dr. Răzvan Mateescu ne spune povestea comorii lui Decebal, unde a fost ascunsă și ce valoare avea, așa cum reiese din textele antice.  Se pare că Traian a capturat din Dacia unul dintre cele mai mari tezaure ale antichității, care însuma aproximativ 165 de tone de aur si dublul cantității de argint. Dr. Agnes Găzdac ne vorbește despre binecunoscutele monede de aur de tip „Koson”, din care muzeul nostru deţine 26 de piese, iar Dr  Cristian Găzdac ne vorbește despre mirajul comorilor și despre o descoperire spectaculoasă, de 40000 de monede de aur, într-o peșteră din zona cetăților dacice.



Monedă de aur de tip „Koson”

8 APRILIE 2020

Zilele acestea ne preocupă starea economiei mondiale, aprecierea sau deprecierea monetară. Pentru a afla când și unde s-au pus bazele economiei, trebuie să facem un salt în timp, cu peste 500 de ani înainte erei noastre, și să mergem tocmai în Lidia.  Îndrumați de dr. Agnes Găzdac și dr. Radu Ardevan astăzi aflăm câteva lucruri interesante despre prima monedă – hemihecta – și despre schimbările majore pe care le-a adus apariția acestui instrument comercial. Colegii noștri ne vor povesti despre cum putem recunoaște un astfel de artefact prețios, din ce material era realizat, care era valoarea sa, despre cine putea bate monedă, cum s-a construit și cum a evoluat sistemul în care era folosită. Mai trebuie să știți că în întreaga lume s-au păstrat aproximativ 300 de monede lidiene, iar una dintre aceste rarități numismatice se află în colecția muzeului nostru.


1/12 stater, monetăria Sardes, Lidia

6 APRILIE 2020

Astăzi vorbim despre viața de apoi și despre mumificare. Poate vă întrebați, pe bună dreptate, ce legătură există între Transilvania și mumiile egiptene? Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei este unul dintre cele două muzee din țară care păstrează în colecțiile sale o mumie cu sarcofag. Acest rar artefact a ajuns în patrimoniul nostru în anul 1910 și face parte dintr-un lot de 70 de sarcofage, toate descoperite aproape de Cairo. Colega noastră dr. Eugenia Beu-Dachin ne spune povestea însemnelor care decorează cartonajul mumiei (învelișul textil pictat) și sarcofagul acesteia, iar dr. Alexandru Diaconescu ne vorbește despre Ka, sufletul defunctului, despre motivul pentru care oamenii se mumificau, cine avea dreptul de a fi mumificat  și cum evoluează acest fenomen în Egiptul antic.

Mumie egipteană cu sarcofag, Sharuna – Gamhud (Egipt)

4 APRILIE 2020

Astăzi mergem la Uioara, în județul Alba, și aflăm mai multe despre o descoperire accidentală, dar foarte importantă, care a avut loc în anul 1909. Vorbim despre un depozit de bronzuri care cuprinde aproximativ 6000 de piese (unelte, arme, podoabe), care însumate depășesc în greutate o tonă. Dr. Mihai Rotea argumentează că depozitul de la Uioara a fost cultic, dedicat unei zeități, iar dr. Monica Bodea ne spune povestea unui obiect deosebit, un brâu realizat dintr-o foaie subțire de bronz, bogat decorat prin gravare fină. Colegul nostru Radu  Cordoș ne povestește despre modul în care aceste piese pot fi stabilizate, pentru a evita corodarea și deteriorarea lor în timp

Brâu, Uioara de Sus (jud. Alba)

2 APRILIE 2020

În călătoria noastră am ajuns deja în epoca bronzului, o perioadă în care modul de viață al oamenilor s-a modificat: a crescut mobilitatea comunităților, precum și numărul conflictelor armate datorate luptei pentru resurse. Colegii noștri, Malvinka Urák, Mihai Rotea și Mihai Wittemberger ne povestesc astăzi despre o piesă excepțională din colecția muzeului – o rapieră de tip micenian. Rapierele sunt spade de cavalerie, răspândite din Grecia în toată Peninsula Balcanică și sunt piese foarte rare, în Transilvania fiind cunoscute doar câteva exemplare.


Rapieră miceniană, Dumbrăvioara (jud. Mureş)

31 MARTIE 2020

Zilele trecute am aflat câteva lucruri interesante despre viața materială și spirituală a oamenilor din preistorie. Colegii noștri, Malvinka Urák și dr. Mihai Rotea, ne povestesc astăzi despre un idol de lut, de tip bucranium sau semilunar, denumit astfel pentru că semăna cu un craniu de taur, descoperit într-un tumulul din Cheile Aiudului, județul Alba. În opinia lui Mihai Rotea, taurul ar reprezenta principiul masculin care, alături de zeița mama, principiul feminin, formau dualitatea lumii religioase neolitice. dr. Gheorghe Lazarovici prezintă o altă posibilă interpretare pentru acest interesant obiect eneolitic.

Idol de tip bucranium, Cheile Aiudului (județul Alba)

29 MARTIE 2020

Astăzi colegii noștri Malvinka Urák și dr. Mihai Rotea ne povestesc despre primele orașe și modul în care acestea erau organizate în perioada neolitică dar și despre o căsuță miniaturală din lut, descoperită la Turdaș, în a doua jumătate a sec. al XIX-lea. Piesa a fost datată în neoliticul dezvoltat (ca 4900 î. Chr.) și a fost donată muzeului în anul 1891, de contesa Zsófia Torma. Colega noastră Sanda Man ne povestește câteva lucruri interesante despre contesă, despre pasiunea sa pentru trecut și mai cu seamă pentru desoperirile de la Turdaș.

„Căsuţă” pentru păstrarea seminţelor, Turdaş (jud. Hunedoara)

27 MARTIE 2020

Astăzi aflăm lucruri interesante despre Tăblițele de la Tărtăria, care sunt printre cele mai controversate obiecte din colecția Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei. În jurul lor s-au construit numeroase istorii, mai mult sau mai puțin credibile. Colegii noștri, dr. Monica Bodea și dr. Mihai Rotea, vorbesc cu Ovidiu Moldovan despre contextul lor de descoperire, despre teoriile privitoare la datarea lor, dar și despre semnificația pe care acestea ar putea să o poarte.

Tăbliţe de lut (ansamblu de 3 bucăţi) cu semne, Tărtăria (jud. Alba)

25 MARTIE 2020

Pentru că zilele acestea trebuie să rămânem cu toții acasă, ne-am gândit să vă povestim despre cum arătau casele în perioada neolitică. După cum vă vor convinge colegii noștri, specialiști în această perioadă, oamenii din preistorie aveau o viața spirituală bogată și cunoștințe pentru a construi locuințe fastuoase și atent decorate. Muzeograful Malvinka Urák vorbește despre un portal din perioada enelolitică, aflat în colecțiile muzeului, iar dr. Mihai Rotea și dr. Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, discută despre structura și materialele de construcții utilizate pentru ridicarea locuințelor din această perioadă.

Portalul Sanctuarului de la Ariuşd (jud. Covasna)

23 MARTIE 2020

Primul exponat cu care vrem să vă trezim interesul de istorici amatori este așa-numitul topor vălătuc, o piesă unică din perioada pietrei șlefuite, descoperit în anii 1960, la Gurile Baciului, într-un mormânt neolitic de femeie.

Înainte ca muzeograful dr. Monica Bodea să vă spună mai multe despre simbolistica din spatele acestui obiect, dr. George Cupcea, directorul general adjunct al muzeului, vă va povesti despre numeroasele noastre colecții, iar dr. Márta Guttmann, expert restaurator, vă va vorbi despre importanța protejării și restaurării obiectelor istorice.

Topor „vălătuc”, Baciu – Gura Baciului (jud. Cluj)