Magazinul de suveniruri al muzeului este amenajat sub forma unei pieţe romane (în latină mercatus). La sediul muzeului (et. I) comercializăm o serie de obiecte cu replici efective sau inspirate după bunuri culturale de patrimoniu, din colecţia muzeului, în colaborare cu artişti şi producători locali.
Mercatus, se transformă mereu, în funcție de expozițiile noi care apar. Practic, devine și el un mic muzeu al creațiilor artiștilor/artizanilor locali, care au conceput produse inspirate din expozițiile active ale muzeului.
De exemplu, detaliile de pe mumia și sarcofagul acesteia, din expoziția “Zei și Muritori din Egiptul Antic”, au fost utilizate ca sursă de inspirație pentru crearea de bijuterii sau obiecte decorative.
Blue Petal a creat minunate bijuterii și obiecte din porțelan, pictate manual cu motive care se regăsesc pe mumie sau pe sarcofag, în special în colierele de pe bustul mumiei/sarcofagului și care aveau rolul de a indica un anumit statut social al defunctului.
Acid Cat a creat o colecție specială de bijuterii, piese unicat, inspirate din bijuteriile egiptene și conținând pietre naturale, perle sau sticlă de Murano.
Lampadaria Design a venit cu o colecție de perne, huse de laptop, de iPad, de cărți și de butelii de vin, care toate reproduc detalii de pe mumie/sarcofag, imprimate direct în textile.
Natura Paper a creat o serie de cutii pentru ceai sau pentru diverse obiecte, cu diferite detalii de pe mumie.
Toate produsele sunt de calitate superioară și pot fi integrate cu succes fie într-o ținută cool, fie în interioarele caselor voastre, fără a avea aspectul, adesea cheap, al unui suvenir. Este ceea ce urmărim, adică să vă creăm amintiri frumoase prin experiența de vizitare și să vă oferim, ca mărturie a acestei experiențe, obiecte pe care să le purtați sau să le folosiți cu drag, în viața de zi cu zi, nu care să vă împovăreze că trebuie doar să ștergeți praful de pe ele.
În plus, apelarea la artiști/artizani locali este încă o garanție a unicității și calității produselor, față de producția de serie. Iar colaborările în acest sens se vor dezvolta prin includerea produselor unor designeri deja consacrați, care vor crea produse special pentru MNIT. Și suntem foarte mândri că susținem și arta locală în acest fel. 🙂
Vă așteptăm!
Bijuterii
Bijuteriile sunt realizate cu replici după piese din colecția muzeului (copiere prin mulaj și turnare), inspirate de acestea sau de reprezentări de epocă. Am folosit următoarele obiecte de patrimoniu considerate reprezentative:
Denar roman din argint cu Lupa capitolina și inscripțiile ROMA și P SATRIENVS (magistrat monetar) pe revers, Capul lui Mars cu cască, numărul II în spate, pe avers, emis în anul 77 î.e.n.
Tetradrahmă dacică din argint, cu călăreț stilizat pe revers și capul lui Zeus stilizat pe avers, emisă în sec. II î.e.n.
Stater din argint cu capul Gorgonei Medusa cu limba scoasă, emis la Neapolis (Macedonia) în 500-480 î.e.n.
Stater din argint cu un satir care răpește o nimfă (scenă erotică), emis în Thassos (Macedonia) în 510-490 î.e.n.
Pafta din argint aurit cu reprezentarea unei sirene în formă de pasăre cu cap de femeie, secol XVI.
Inel cu placă ovală, decorat cu incizii, din argint masiv, secol XVIII, de la biserica ortodoxă din Lopadea Veche, jud. Alba.
Aplică din bronz cu reprezentarea Arhanghelului Mihail ucigând balaurul, secol XVIII.
Sigiliu din bronz în formă de delfin, cu literele D.G.F, 1616, dintr-o donație.
Colier roman din aur și pietre prețioase, descoperit în Cluj-Napoca, datat în secolele II-III e.n. Piesa originală cântărește 11,94 g, are lungimea de 54,8 cm, și este realizată din aur, chihlimbar, coral, sticlă vișinie verzuie și opt perle.
Cercei de inspirație romană – portret de mumie de la Fayum (Egiptul roman) a Isidorei, 100-110 e.n. Se cunosc numeroase exemple de cercei romani cu șiruri paralele (2, 3, 4 și chiar mai multe, din aur, perle și pietre prețioase).
Obiecte personalizate
Set suporturi pahare cu reproduceri ale unor piese de patrimoniu DACICE – a. piatră cioplită cu cap stilizat de pasăre acvatică (element arhitectonic descoperit la Sarmizegetusa Regia); b. bust din bronz presupus a fi al unei divinități feminine dacice (descoperit la Luncani – Piatra Roșie); c. castron ceramic cu nervuri în relief, modelat manual (descoperit la Costești ”Lazuri”); d. lanț de argint din zale împletite, cu pandantiv (localitate necunoscută din Transilvania); e. fibulă (broșă) de argint cu nodozități (localitate necunoscută din Transilvania); f. brățară plurispiralică din argint, cu capete în formă de șarpe (localitate necunoscută din Transilvania).
Set suporturi pahare cu reproduceri ale unor piese de patrimoniu ROMANE – – a. statuetă aurită a zeiței Victoria cu rol de pisă de car de paradă (Ulpia Traiana Sarmizegetusa, descoperire întâmplătoare); b. plăcuță votivă (ofrandă) reprezentând o divinitate feminină de origine celtică (descoperire întâmplătoare din Gherla); c. statuetă votivă reprezentând un țap (descoperită în Cluj-Napoca, Piața Unirii); d. mască ecvestră de paradă (din castrul roman de la Gilău); e. vas de bronz tip situla cu reprezentări de atleți (din castrul roman de la Gilău); f. inel de logodnă din aur cu reprezentarea unui cuplu (descoperire întâmplătoare de la Cristești)
Set suporturi pahare cu reproduceri ale unor piese de patrimoniu NUMISMATICĂ – a. Elisabeta I (Sissi), împărăteasa Austriei, medalie de încoronare ca regină a Ungariei, aur, 1867; b. Eleonora Magdalena Gonzaga, împărăteasa Austriei, medalie de încoronare ca regină a Ungariei, argint aurit, 1655; c. Marele Medalion al Încoronării lui Ferdinand și Mariei ca regi ai României Mari, 1922; d. monedă grecească, Corcyra (Corfu), argint, hemistater, sec. î.e.n.; e. tradrahmă dacică, imitație monede tip Filip II, argint, sec. III î.e.n.; f. medalie tip IN TEMPESTATE SECVRITAS, argint, Kremnitz, Ugaria, sec. XVIII. Inspirat după ducatul lui Christian Herman Roth (1645-1690).
Magneți de frigider cu Clujul vechi
Magneții reproduc unele dintre fotografiile realizate de către Ferenc Veress în Cluj în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Negativele pe sticlă de păstrează în colecția muzeului. Ferenc Veress s-a născut la Cluj în anul 1832. Ca adolescent a studiat meșteșugul aurăritului la Aiud unde a intrat în contact cu Miklós Zeyk, primul ardelean familiarizat cu procedeele fotografice ale lui Daguerre şi Talbot. Activitatea lui Veress a fost sprijinită de unul dintre cei mai importanți oameni de cultură ardeleni, contele Imre Mikó, fondatorul Societăţii Muzeului Ardelean. Fotograful clujean a participat cu primele sale experimente de fotografie color la Expoziția Mondială de la Paris din 1889.
- 1. Piața Centrală (Unirii), în stânga clădire demolată, în fundal, pe colt, Casa Hintz.
- 2. Tunul de poartă de pe strada Ungurilor (actualmente 21 Decembrie 1989)
- 3. Casa Matia Corvin (1887)
- 4. Biserica Sf. Mihail (cu portalul gotic mutat în 1889 la Bis. Sf. Petru, Bd. 21 Decembrie 1989)
- 5. Obeliscul Carolina, ridicat în anul 1831 în amintirea vizitei la Cluj a împărătesei Carolina Augusta împreună cu împăratul Francisc I, amplasat inițial pe latura de sud a Pieței Centrale (Unirii).
- 6. Bastionul Croitorilor, parte a celei de a doua incinte medieval a orașului. Construit în secolul al XV-lea, reconstruit în secolul al XVII-lea.
- 7. Zi de târg în Piața Centrală (Unirii), în fundal Hotelul Pannonia (actualul Hotel Melody).
- 8. Strada Podului/Gheorghe Doja (actualmente Ferdinand) văzută dinspre Piața Unirii
- 9. Piața Centrală (Unirii), în fundal Hotelul Pannonia (actualul Hotel Melody) și Palatul Banffy
- 10. Piața Centrală (Unirii), clădirile actualmente demolate din jurul Bisericii Sf. Mihail.
Cană ceramică, 300 ml, cu reproducerea tăblițelor de la Tărtăria
Tăblițele de lut de la Tărtăria au fost descoperite de către Nicolae Vlassa în anul 1961. Două dintre ele sunt acoperite semne care se presupune că fac parte din așa-numita ”Scriere Dunăreană”, un sistem de scriere mai vechi decât cel sumerian. A treia tăbliță este acoperită cu pictograme. Piesele au fost datate în jurul anului 5000 a. Chr.
Cană ceramică, 200 ml, cu reproduceri de paftale săsești
Aceste paftale de secol XVII, realizate din argint aurit, sticlă și pietre prețioase, erau bijuterii masive (de până la 15 cm in diametru), parte a costumului tradițional feminin săsesc, purtate pe piept. Aceste piese din colecția muzeului au fost realizate într-un atelier brașovean.
Set stickere
Coală cu diferite autocolante pentru caiete, telefon, laptop, ghiozdan etc. Motive decorative de pe gravuri de epocă cu vedute și steme ale Clujului și Transilvaniei, monede, piese dacice, piese romane identice cu cele de pe suporturile de pahare.
Sacoșa din bumbac
Sacoşă cu mânere, decor vedere a Clujului, detaliu de pe o placă de gravură pentru imprimat diplome de meșter.
Pix
Pix din carton reciclabil.
Umbrelă
Umbrelă din poliester cu terminații din lemn, decor logo-ul stilizat al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei.
Tricou
triscou negru din bumbac, unisex, decor gravură florală de secol XVIII sau logo-ul stilizat al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei.
Caiet A5
Caiet cu coperte de plută, decor florar de pe aceeaşi gravură, după o plăcuță din colecția muzeului. Sub decorul floral detaliat se află o mică vedută (probabil a cetății din Târgu Mureș), numele autorului (Josephus Vasarhelly) și anul (1772).
Gravuri
Gravuri pe hârtie manuală sau hârtie specială de grafică, cu diplome de meșter cu veduta Clujului și diferite reprezentări de pe plăcuțe de grafică din colecție, hărți și portrete (Matia Corvin).
Gravură colorată a Clujului, realizată în 1617. Face parte dintr-o lucrare mai amplă intitulată Civitates Orbis Terrarum, publicată în mai multe ediţii în secolul al XVII-lea, care conţinea 546 de vederi ale unor oraşe din întreaga lume. Cartuşul cu text în latină din partea stângă jos îl identifică pe cel căruia îi era dedicată lucrarea (Ferdinand, arhiduce al Austriei), pe artişti (pictorul Egidius van der Rye şi gravorul Georg Hoefnagel) şi anul (1617). Veduta Clujului prezintă oraşul fortificat în perioada sa de maximă înflorire, când era numit cel mai important oraş al Principatului Transilvaniei (Transilvaniae civitas primaria). În interiorul zidurilor de incintă se pot identifica cele mai importante clădiri – biserica gotică Sfântul Mihail, mănăstirea Dominicană (astăzi în Piaţa Muzeului), mănăstirea Franciscană (astăzi pe str. Mihail Kogălniceanu) – dar în exterior sunt reprezentate şi suburbiile, precum şi trei doamne în costume de epocă.
Obiecte din hârtie manuală
- Caiet din hârtie manuală, legat manual, copertă decorată cu stema Clujului sau a Transilvaniei.
- Set semne de carte cu motive decorative renascentiste (mascheroni) și stema Clujului.
- Set suporturi de pahare din hârtie manuală, cu steme ale orașului și ale comitatului Cluj, a Transilvaniei și a principalelor orașe.
Eșarfe
Eșarfe pictate manual cu motive inspirate de piese din colecția muzeului (cataramă emailată de secol XVI, ceramică dacică pictată, dulap de scris de secol XVIII, dolmanul guvernatorului Gheorghe Bánffy, topor cu disc și spin din Epoca Bronzului, vas decorativ care i-a aparținut lui Iuliu Hossu, portretul unei ducese de Brabant, o țintă dacică), realizate din mătase naturală (cele mici, 55 x 55 cm) și bumbac (cele mari, 180 x 33 cm).