ARHEOLOGIE

DE CERCETARE

Arheologia sistematică presupune cercetările de întindere şi durată, executate conform unui proiect de cercetare multianual. Între cele mai cunoscute șantiere sistematice desfășurate de MNIT se numără șantierul de la Sarmizegetusa Ulpia Traiana și Sarmizegetusa Regia, dar muzeul este implicat și în alte șantiere precum cel de la Apulum (Mun. Alba Iulia, jud. Alba. Palatul guvernatorului consular al celor trei Dacii), Cetatea Zânelor (județul Covasna, unde se păstrează una dintre cele mai mari și mai bine conservate cetăți dacice din afara Munților Orăștiei), sau Situl arheologic Luna – Nod Rutier (județul Cluj, un sit care cuprinde două aşezări şi trei necropole, care aparţin epocii avare).

COLONIA DACICA AUGUSTA VLPIA TRAIANA SARMIZEGETVSA

Sarmizegetusa, judeţul Hunedoara 

Colonia întemeiată de Traian în Ţara Haţegului a fost metropola celorlalte oraşe din Dacia romană şi un adevărat model cultural pentru restul provinciei. Sarmizegetusa era centrul cultului imperial şi tot acolo se întrunea parlamentul provincial (concilium trium Daciarum). Iniţial oraşul a avut 22,5 ha şi era destinat pentru circa 1.000 de familii de colonişti. În două-trei generaţii aşezarea s-a extins mult dincolo de limitele iniţiale, atingând la începutul sec. III aproximativ 70 ha şi nu mai puţin de 15-20.000 de locuitori.

După cel de al II-lea Război Mondial săpăturile în Sarmizegetusa romană au continuat aproape neîntrerupt şi au fost cercetate templele din zona sacră de la nord de oraş, sediul guvernatorului financiar al Daciei Apulensis,  amfiteatrul şi forul traianic şi cel de al doilea for al oraşului, cu templul capitolin.

SARMIZEGETVSA REGIA

Grădiştea de Munte, com. Orăştioara de Sus, judeţul Hunedoara

Capitala regatului dac se întindea pe cca. 4,5 km lungime, pe un deal care a fost amenajat cu un efort considerabil. În prezent, la Grădiştea de  Munte sunt cunoscute peste 260 de terase antropogene de dimensiuni diferite, de la cele de câţiva zeci de metri pătraţi, până la cele cu o suprafaţă de 10 000 m2.  Cercetările arheologice sistematice au început în perioada interbelică şi au continuat, aproape fără întrerupere, până în prezent.

MNIT cuprinde în patrimoniul său  cea mai bogată colecţie de artefacte dacice descoperite în Munţii Orăştiei, de la unelte din fier, ceramică pictată, vase de bronz şi de sticlă, până la monede şi podoabe din metale preţioase. Caracterul aparte, unic sub unele aspecte, propriu Sarmizegetusei Regia în cadrul istoriei antice, a fost recunoscut prin includerea sitului, alături de cetăţile dacice de la Costeşti – Cetăţuie, Costeşti – Blidaru, Luncani – Piatra Roşie, Băniţa şi Căpâlna, în patrimoniul UNESCO. http://www.cetati-dacice.ro/en

DE SALVARE

Șantierele preventive sau de salvare, fie că sunt lucrări de mare anvergură sau de mai mici proporții sunt o practica curentă  şi deosebit de importante în ceea ce privește cercetarea arheologică a MNIT.

MAI MULTE LA SECȚIUNEA ARHEOLOGIA DE ACASĂ