În luna noiembrie a acestui an Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei comemorează 100 de ani de la moartea împăratului Franz Joseph al Austriei, prin prezentarea unor bunuri de patrimoniu legate de personalitatea acestuia. Printre obiectele de mare valoare istorică și muzeală expuse, începând cu data de 25 noiembrie 2016, în cadrul mini-expoziției In memoriam. Împăratul Franz Joseph I (1830-1916), organizată la sediul central al muzeului nostru, str. C. Daicoviciu, nr. 2, vizitatorii vor putea admira medalii, litografii și sculpturi de epocă, care îl înfățișează pe Franz Joseph, cu precădere în anii bătrâneții, precum și un toc folosit de suveranul austriac cu ocazia vizitei sale la Cluj din anul 1887. Bunurile culturale amintite pot fi vizitate până în data de 26 februarie 2017.
Franz Joseph s-a stins din viață în ziua de 21 noiembrie 1916, la vârsta de 86 de ani. A fost unul dintre cei mai remarcabili reprezentanți ai Dinastiei Habsburgice, lăsând în urmă 68 de ani de domnie, plină de evenimente și întâmplări complexe, în plan politic, militar, economic sau cultural.
În conștiința publică europeană există două imagini bine conturate ale împăratului. Una dintre aceste imagini insistă asupra deciziilor dure ale acestuia, de reprimare a aspirațiilor naționale manifestate de diverse popoare din cadrul Imperiului Habsburgic. Cea de-a doua imagine scoate în evidență prosperitatea economică și culturală din spațiul central-european, guvernat de monarhul austriac în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea. Literatura de specialitate subliniază în special așa-numiții „ani fericiți ai păcii”, care s-au succedat de la încheierea pactului dualist austro-ungar (1867) și până la izbucnirea Primului Război Mondial (1914).
Fără îndoială, Franz Joseph a condus și a modelat destinele milioanelor de supuși din cadrul Imperiului său, printre care s-au aflat și strămoșii ardelenilor de astăzi. Deciziile sale, bune sau rele, cu urmări fericite, care țineau de modernizarea și progresul societății, sau, dimpotrivă, mai puțin fericite, ba chiar dramatice, cum a fost antrenarea Monarhiei în Primul Război Mondial, cu toate pierderile materiale și jertfele umane ce au decurs de aici, trebuie privite fără ură și fără părtinire, în contextul epocii în care ele s-au manifestat.
Pentru orașul Cluj, ultimele decenii ale domniei lui Franz Joseph au însemnat o perioadă de dezvoltare deosebită. Pe lângă modernizarea infrastructurii urbane (introducerea iluminatului cu gaz, igienizarea și înfrumusețarea centrului, inaugurarea unor parcuri și grădini publice, piețe și străzi de promenadă, dezvoltarea căilor de comunicații etc.), Clujul a înregistrat realizări deosebite și pe plan cultural. Datorită unor instituții de învățământ cum erau Institutul Agronomic (mai târziu Academia Agrară), creat în 1869, sau Universitatea Franz Joseph I, înființată în 1872, Clujul va deveni cel mai important centru cultural al Transilvaniei. În afara instituțiilor de educație publică, viața spirituală a orașului va fi marcată în mod semnificativ și de prezența teatrelor, a operei, a unor muzee sau societăți literare.
Prin artefactele expuse la sediul muzeului nostru cu ocazia centenarului morții lui Franz Joseph, ultimul „mare principe al Transilvaniei”, dorim să readucem în atenția vizitatorilor această perioadă de progres economic, social și cultural din istoria orașului nostru. Evocarea personalității lui Franz Joseph este justificată și în contextul comemorării Primului Război Mondial, împăratul fiind una dintre figurile de primă mărime ale acestei conflagrații, un suveran servit cu loialitate, pe câmpurile de bătălie, de către supușii săi din toate colțurile monarhiei.