În data de 16 noiembrie 1972, la Paris, în cadrul Conferinţei generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, statele membre ale UNESCO au adoptat Convenţia privind Protecţia Patrimoniului Mondial Cultural şi Natural, iar începând din 2013, în această dată se sărbătoreşte Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO.
În ceea ce priveşte ţara noastră, în acest moment România are şapte situri înscrise în lista reprezentativă a Patrimoniului Mondial UNESCO şi cinsprezece obiective propuse pentru a fi incluse în Patrimoniului Mondial UNESCO.
Considerăm că această zi este un prilej de a conştientiza valoarea patrimoniului naţional dar şi un moment în care putem reafirma necesitatea protejării acestuia.
Frontiera romană din România este cel mai mare monument unitar de patrimoniu din România, respectiv cel mai lung sector al monumentul unic UNESCO “Frontiers of the Roman Empire” (FRE).
În prima etapă a Programului Național LIMES, aparținând Ministerului Culturii, au fost identificate și cartate 364 de situri.
În perioada următoare vor fi efectuate studii de detaliu ale acestor situri, în special pentru delimitarea clară a acestora și a zonelor de protecție cu ajutorul celor mai moderne mijloace non-invazive.
Scopul acestui program este ajustarea de urgență a decalajelor considerabile care sunt între țările membre ale acestui proiect și țara noastră. România, deși deține cel mai lung sector de frontieră romană din Europa și o îndelungată tradiție în cercetarea acestor monumente, este într-un stadiu incipient în ceea ce privește realizarea documentației pentru înscrierea sectorului frontierei romane din România în UNESCO “Frontiers of the Roman Empire” (FRE).
Înscrierea FRE din Europa pe lista tentativă UNESCO urmează să fie efectuată la începutul anului 2018.
Înregistrarea pe lista indicativă a României va fi realizată, conform calendarului INP, până la finele anului 2016, urmând ca în urma definitivării dosarului, în cursul anului 2018 să aibă loc înscrierea pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO
Programul de inventariere a monumentelor presupune mai multe etape, cu un plan complex de activități elaborat pentru cinci ani. Deocamdată a fost determinată localizarea majorității monumentelor care compun granița romană de pe teritoriul României, urmând să fie stabilite limitele siturilor și zonele lor de protecție. În paralel este necesară comunicarea strânsă cu Institutul Național al Patrimoniului, Direcțiile Județene de Cultură, autoritățile locale și județene pentru stabilirea regimului juridic al terenurilor, includerea lor în viitoarele planuri urbanistice și strategii, în vederea valorificării și monitorizării acestora.
Înțelegând imperativele calendarului acestui proiect și implicit beneficiile remarcabile rezultate din acesta, Ministerul Culturii a prevăzut pentru bugetul proiectului din 2017 (ca și pentru anii 2018 și 2019) sumele necesare îndeplinirii acestui obiectiv, care presupune un efort comun continuu.