Expoziția prezintă colecţia de clişee pe sticlă din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, clișee realizate cu precădere în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, de către Ferenc Veress, primul fotograf de renume al Transilvaniei. Atelierul deschis de acesta la Cluj, în anul 1853, a fost cel dintâi cabinet fotografic de aici şi din întreaga Transilvanie.

Expoziția dorește să impresioneze prin calitatea excepțională a imaginilor pozitive ale clișeelor, care au fost realizate prin fotografiere și apoi prin corectarea şi retușarea lor digitală. Toate aceste operațiuni au fost efectuate de specialistul muzeului nostru, Károly Török, unul dintre organizatorii acestui eveniment. Un aspect inedit al expoziției constă în faptul că o parte a imaginilor au fost prelucrate color de Károly Török, în încercarea de a reproduce nuanțele care colorau ținutele clujenilor de altădată.

Expoziția va fi deschisă din data de 16 august 2017 (începând cu ora 12.00, conform orarului) şi până în 15 septembrie. Ea se încadrează perfect și în seria manifestărilor culturale desfășurate în orașul Cluj cu ocazia Zilelor Culturale Maghiare, ediția a 8-a  (14-20 august 2017).

În marea lor majoritate, cele aproximativ 300 de imagini prezentate în cadrul expoziției redau portrete ale aristocraţilor clujeni și ale altor personalităţi, precum și numeroase chipuri ale unor oameni obişnuiţi ai Clujului de acum un secol și mai bine. Sunt numeroase și clișeele care au ca subiect clădiri, edificii sau peisaje din cuprinsul acestuia sau din împrejurimi.

Printre personalitățile românești care au fost imortalizate în cabinetul lui Veress și ale căror portrete se pot vedea și în cadrul expoziției de față se numără, de exemplu Andrei Șaguna, mitropolit ortodox al Transilvaniei, Ioan Fechete-Negruţiu, canonic greco-catolic, director al Şcolii Normale din Blaj, botanistul Florian Porcius, sau Dr. Ambrosiu Cheţianu, director gimnazial la Blaj.

Organizarea expoziției a prilejuit continuarea bunelor tradiții de colaborare cu Muzeul Etnografic al Transilvaniei, precum și stabilirea de noi parteneriate cu persoane particulare.

Astfel, Muzeul Etnografic al Transilvaniei este prezent în cadrul expoziției cu trei ansambluri de port tradițional românesc, maghiar și săsesc din Transilvania, iar familia Guttmann din Cluj cu o rochie de gală maghiară, care a aparținut unei străbunice și a fost confecționată pentru întâmpinarea împăratului Franz Joseph I la Cluj. Toate acestea reprezintă piese vestimentare asemănătoare cu cele care apar și în imaginile de odinioară ale fotografului Veress.

În vederea reconstituirii atmosferei Clujului de altădată,  din patrimoniul de istorie clujean  au fost expuse și unele accesorii de modă feminină care au fost purtate de doamne din vechea aristocraţie ardeleană, precum și piese de mobilier și obiecte de artă decorativă din secolul al XIX-lea. Toate aceste bunuri culturale au menirea de a reconstitui ambianţa locuinţelor sau a sălilor de bal de odinioară.