10/21/22

LABIRINTURI ROȘII

Ieri a avut loc vernisajul expoziției ”Labirinturile Roșii”, care a continuat cu piesa de teatru ”O scurtă dramă comunistă”. Ambele acțiuni au fost, de fapt, rezultatele unui proiect amplu de educație muzeală dedicată elevilor de liceu – ”Muzeul nostru, muzeul vostru”.

Această categorie de public a fost adesea lăsată la o parte în ceea ce privește activitățile de educație muzeală. Foarte rar s-au creat ateliere sau programe special dedicate lor. De această dată, elevii de la Colegiul Național ”Gheorghe Șincai” au fost implicați într-un program pilot de cunoaștere și înțelegere a istoriei recente și, implicit, a copilăriei părinților lor. Iar rezultatele proiectului au însemnat o expoziție făcută de ei într-un spațiu adevărat de muzeu, o piesă de teatru scrisă de Victor Trosan, regizată de Patricia Naidin (doi elevi participanți la proiect) și jucată de colegii lor. 40 de elevi au participat la acest proiect, 4 profesori și coordonatorii proiectului, Sanda Man și Cristian Roman, din partea MNIT.

Expoziția poate fi vizitată până în luna decembrie. Mai jos, mesajul celui care a scris piesa de teatru, Victor Trosan, despre această experiență. Chiar dacă mesajul lui este destul de consistent, vă asigurăm că avem multe de învățat din el, mai ales despre gândirea ”tinerilor din ziua de azi”, pe care, adesea, nu-i luăm suficient de mult în seamă.”

De ce 𝙇𝙖𝙗𝙞𝙧𝙞𝙣𝙩𝙪𝙧𝙞𝙡𝙚 𝙧𝙤ș𝙞𝙞?

Oamenii au avut, încă de la începuturi , o stranie fascinație pentru acele lucruri sau fenomene care, inițial, se prezintă ca fiind inaccesibile, dar pe care, prin multă muncă și perseverență, reușesc, la final, să le obțină. Un astfel de lucru greu de obținut este ADEVĂRUL însuși. În această nouă societate digitalizată, cu informația doar la un click distanță, este tot mai dificil să-l aflăm nu pentru că toate informațiile sunt greșite și doar una corectă, ci pentru că toate par a fi la fel de corecte și la fel de greșite, cercetătorul fiind nevoit să găsească, prin labirintul informației, anevoios și plin de capcane, o cale spre revelarea lui.În cazul istoriei, lucrurile se schimbă puțin, mai ales în cazul istoriei recente, pentru că mărturia vie a celor care au trăit-o devine pentru noi, micii și marii istorici 𝙩𝙚𝙯𝙚𝙞 ai Colegiului Național Gheorghe Șincai, un fel de fir al Ariadnei. Obiectele recuperate și mărturiile străbunicilor, bunicilor sau părinților noștri ne ghidează prin labirintul roșu al perioadei comuniste, ajutându-ne să înfrângem 𝙢𝙞𝙣𝙤𝙩𝙖𝙪𝙧𝙪𝙡. Dar cine este minotaurul? Nu, minotaurul nu este Nicolae Ceaușescu și nici Ana Pauker sau Gheorghe Gheorghiu Dej! Minotaurul suntem fiecare dintre noi, când renunțăm la mijloacele gândirii critice și urmăm orice zvon care sună mai interesant decât celelalte.Omagiind tradiția umanistă, în care suntem educați încă din primii ani de școală să creștem și să ne dezvoltăm, am construit această expoziție, folosindu-ne de mijloace critice de informare și cercetare, reușind astfel să nu creăm doar o expoziție cu exponate recuperate din podurile caselor sau din pivnițe, ci și o expoziție a amintirilor, a vocilor și a inimilor care au adunat mai multă istorie decât un manual întreg, a râsetelor pe ascuns și, în final, și a noastră. Când ne-am gândit la culoarea roșie, nu ne-am gândit doar la culoarea steagului Partidului Comunist Român sau la sângele vărsat în timpul Revoluției din 1989, ci și la focul care arde în șemineu când bunica începe a desface firul poveștii și noi începem a păși în labirint…

Selectarea exponatelor și a poveștilor: Fiecare a adus de la el de acasă o mică bucățică de istorie ascunsă fie într-un clasor bogat în timbre și în pozele părinților din primii ani de școală, fie în manuale vechi sau în multe alte obiecte care, până atunci, nici nu ne-ar fi trecut prin cap că ar putea avea un loc într-o expoziție. Aici simt nevoia să mulțumesc Muzeului Național de Istorie al Transilvaniei pentru că, pe lângă generosul spațiu expozițional pe care ni l-a oferit, ne-a învățat cum ziua de ieri devine istorie pentru ziua de mâine. Exponatele, însoțite de povești care de care mai interesante, sunt mici ferestre în viața de zi cu zi a unor oameni simpli care au trăit, au râs, au plâns, s-au jucat, au muncit, au iubit și au suferit în timpul regimului comunist, la fel cum facem noi acum, doar că într-o societate democratică ale cărei valori fundamentale se bazează pe respectarea drepturilor cetățenilor. Istoria e viață trăită. Istoria au scris-o bunicii bunicilor noștri, o scriu bunicii și părinții noștri, o scriem noi. S-a scris atunci când bunica, din cauza crizei alimentare, a stat cu orele la coadă pentru o pâine sau când bunicul, din cauza condițiilor grele de muncă, și-a distrus sănătatea în fabrică. În același timp, istoria este și suma visurilor părinților noștri, legate de un trai mai bun, dar și dezamăgirile postdecembriste. Istoria suntem noi, generația născută în democrație, generația care ar trebui să continue să apere democrația. Istoria este fiecare poveste și fiecare obiect din această expoziție. Istoria o scriem noi împreună cu voi, deșirând firul Ariadnei – Ariadnă care nu este o tânără din Creta, ci poveștile ale căror voci răsună printre exponate. La baza întregii practici și metodologii istorice pe care se bazează expoziția noastră se află, în fapt, recuperarea memoriei colective. Din punctul nostru de vedere, istoria orală, așa cum am menționat mai sus, ne va fi ca un fir al Ariadnei în drumul nostru anevoios prin labirint.”

Așa-i că vă schimbă un pic percepția despre ”tinerii din ziua de azi”?Haideți pe la muzeu să vedeți ce au muncit. 🙂

1

Picture 1 of 15

10/18/22

Muzeul nostru/Muzeul vostru

Încheiem miercuri, 19 octombrie, ora 16.00, printr-un vernisaj (deci printr-un început) și un spectacol, anul „pilot” al proiectului de educație muzeală – ”Muzeul nostru/Muzeul vostru”. În conturarea acestui proiect, am pornit de la ideea că trebuie să-i convingem pe adolescenți că muzeele sunt și pentru ei. În ultimii ani, s-a pus mult accent pe asigurarea că tinerii nu sunt doar primiți, ci și încurajați să vină înspre muzee. Aproape fiecare instituție de cultură are acum (sau dezvoltă) o schemă de familie cu copiii drept ținta principală. Dar ce putem spune când e vorba despre adolescenți – un grup care ar fi putut beneficia cel mai mult de un spațiu cum este muzeul. În realitate, ei sunt cei care au primit cea mai mică atenție și de aici am pornit cu proiectul. Ne-am pus problema: Cum îi putem atrage? Simplu, i-am implicat și i-am lăsat să se exprime. Așa că ei au decis pe ce vor să se concentreze, proiectul în care au dorit să se implice, pe cât de posibil fără presiune, iar rezultatul e o expoziție având o concepție proprie, pe care au intitulat-o ,,Labirinturile roșii’’, și o piesă de teatru scrisă, regizată și jucată tot de ei – ,,O scurtă dramă communistă’’.

MAI MULTE DESPRE CONCEPTUL EXPOZIȚIEI ȘI IMAGINI CU TINERII CURATORI AICI

Coordonatori: Sanda Man, Cristian Roman

10/5/22

BIZARE LEACURI DIN TRECUT

15 octombrie – 31 octombrie 2022, Iulius Mall

Odată cu toamna, seria de expoziții în Iulius Mall by Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei revine cu teme și subiecte noi! Aducem astfel istoria și cultura mai aproape de tine. Pentru că toamna nu aduce doar roade bogate, ci și viroze numeroase, prima expoziție ”de sezon” este 𝘽𝙞𝙯𝙖𝙧𝙚 𝙡𝙚𝙖𝙘𝙪𝙧𝙞 𝙙𝙞𝙣 𝙩𝙧𝙚𝙘𝙪𝙩. Medicamentele de astăzi sunt controlate, testate și standardizate, produse și vândute în condiții de maximă igienă, administrate după dozaje personalizate. Dar, până nu demult, în Transilvania până în jurul anului 1900, mulți oameni se tratau cu leacuri băbești, iar cei care își permiteau să cumpere de la farmacie primeau deseori preparate ciudate, obținute nu doar din minerale și plante medicinale, ci și din organele, fluidele sau chiar excrementele unor animale, ori chiar din corpuri omenești. Dintre acestea, amintim teriaca, praful de mumie, osul de sepie, sângele de capră, mercurul, glandele anale de castor, gândacii de frasin, ochii de rac și câte și mai câte. Vă invităm să descoperiți povestea celor mai bizare medicamente din trecut și să apreciați, prin comparație cu zilele noastre, progresele științei.

𝗣𝗲𝗿𝗶𝗼𝗮𝗱𝗮 𝗱𝗲 𝘃𝗶𝘇𝗶𝘁𝗮𝗿𝗲:15 octombrie – 31 octombrie.
𝗟𝗼𝗰𝗮ț𝗶𝗲: Iulius Mall, la etaj.

𝗖𝘂𝗿𝗮𝘁𝗼𝗿: Ana-Maria Gruia.
𝗚𝗿𝗮𝗳𝗶𝗰ă: Torok Karoly 

09/30/22

ZMEA PENTRU COPII

septembrie 2022 – iunie 2023, sediul MNIT

Deschiderea unei noi expoziții la MNIT aduce, după sine, un nou proiect de pedagogie muzeală. Și, poate, nicio expoziție nu a fost atât de așteptată ca ”expoziția cu mumia”, respectiv proiectul ”Zei și muritori în Egiptul Antic”. Vom avea o serie de activități pentru copii, toate la sediul MNIT, etajul II, în sala de pedagogie muzeală. Proiectul se adresează elevilor din ciclul primar. Perioada de desfășurare este: septembrie 2022 – iunie 2023.

Programări la numărul de telefon: 0745392935

Cost/participant: 10 lei

Coordonator proiect: Monica Bodea

09/30/22

WORKSHOP ÎN DOMENIUL CONSERVĂRII

30 septembrie 2022, la sediul MNIT

Azi, la MNIT, se desfășoară un workshop pentru specialiști în domeniul conservării și restaurării, organizat de MNIT, în parteneriat cu Muzeul de Etnografie Brașov și ACRRO (Asociația Conservatorilor și Restauratorilor din România), la care participă zece instituții de profil. Tema workshop-ului este ”Tratamente prin anoxie realizate asupra bunurilor culturale mobile”.

Metoda luată în discuție este cu atât mai importantă cu cât nu expune personalul la toxicitatea unor substanțe. Pentru conservarea artefactelor patrimoniului cultural pot fi întreprinse o varietate de măsuri curative şi preventive. Acţiunile curative includ tratamente de dezinfecţie prin fumigaţie cu diferite substanţe. Acestea însă sunt absorbite de artefacte în timpul tratamentului, apoi sunt emise de la sine timp îndelungat, contaminând aerul ambiental, cu consecinţe serioase asupra sănăţăţii umane. Tratament prin anoxie este util datorită eficienței sale, a capacității de a fi folosit în diferite locuri unde este nevoie (incinta fiind demontabilă), fiind uşor de transportat și de pus în fucțiune. Acest tip de tratament mai are avantajul că reduce numărul de manipulări ale artefactelor. Se vor face aplicaţii cu metoda de anoxie pentru toate tipurile de artefacte şi, în acelaşi timp, cu dimensiuni diferite.

09/30/22

MNIT “STAȚIE” SoNoRo ORIENT EXPRESS!

Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei este “stație” SoNoRo Orient Express!

Sâmbătă, 1 octombrie 2022, la ora 12:00, trenul muzical SoNoRo oprește la noi, pentru concertul “Invention of Europe”, o temă cu rezonanță mai actuală ca oricând.

Muzicienii care vor scrie istoria acestui concert sunt Gilles Apap (vioară), Tatiana Samouil (vioară), Boris Andrianov (violoncel) și Josu De Solaun (pian). Ei vor delecta publicul cu un repertoriu bogat, ce cuprinde piese de Frédéric Chopin, Fritz Kreisler, Sergei Rachmaninoff, Pablo de Sarasate și Antonín Dvořák.

Bilete pe site-ul oficial al Festivalului SoNoRo.

09/20/22

SoNoRo – ORIENT EXPRESS

A XVII-a ediție a Festivalului Internațional de muzică de cameră SoNoRo, intitulată Orient Express, va avea loc în perioada 16 septembrie – 2 octombrie 2022, în București și Cluj-Napoca.
Tema din acest an este inspirată din călătoriile luxoase cu trenul celebru din perioada La Belle Époque și continuă tradiția edițiilor precedente, în care tonul dictat de nume s-a imprimat în cele mai mici detalii: repertoriul ales, spațiile neconvenționale, muzicienii invitați și atmosfera generală.

PROGRAM:

INVENTION OF EUROPE

Sâmbătă, 1 octombrie 2022, ora 12.00
Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei

Programul cuprinde lucrări de Frédéric Chopin, Johannes Brahms, Pablo de Sarasate, Bohuslav Martinu, Antonín Dvořák și Alexander Glazunov.ARTIȘTI: Erik Schumann (vioară), Alexandra Tirsu violinist (vioară), Justus Grimm (violoncel), Valentin Radutiu (violoncel), Diana Ketler (pian), Herbert Schuch (pian) și Matt Hunt (clarinet).

Biletele și abonamente: https://festival.sonoro.ro/concerte/, în pagina dedicată fiecărui concert.

Festival prezentat de Raiffeisen Bank
Proiect cultural finantat de Ministerul Culturii
Proiect cofinanțat de Primăria Municipiului București prin ARCUB în cadrul Programului „București afectiv” 2022
Sponsori principali: MedLife, RomCapital Invest
Sponsori: JTI, Ciga Energy, NNDKP, Vodafone, SAI Certinvest, Meta Estate Trust, Leroy și Asociatii, FAN Courier, Aedificium, Casa Boema, Clinica Alcor, Mercure, Autonom
Parteneri: Institutul Cervantes, Privileg, Grano, LeBab, SupaDupa, Illy, Avincis, Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi, DeCorina Hats, Cărturești, Librăriile Humanitas, Fundația Calea Victoriei, Matei Branea, Art Safari, Media Image
Gazde: Teatrul Godot și Palatul Bragadiru, Muzeul Național de Artă al României, Apollo111, Galeria Galateca, Club Expirat, Filarmonica George Enescu, Club Guesthouse, Gara CFR Cluj-Napoca, Universitatea Babeș-Bolyai, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Casa Libertății Religioase
Parteneri media: RFI România, Radio România Muzical, Radio România Cultural, Zile și Nopți, Igloo, Zeppelin, Arhitectura, Ziarul Metropolis, The Institute, Capital, Evz.ro, Designist.ro, LiterNet.ro, IQads.ro, Festivalier, Promenada-Culturala.ro, CARIERE, TIMPUL, Flawless.ro, Aiciastat.ro, Modernism.ro

09/20/22

LIMES – ULTIMA SĂPTĂMÂNĂ

“LIMES. Frontierele Imperiului Roman în România”. Un proiect expozițional ambițios, care adună cele mai frumoase piese ale civilizației romane în provincia Dacia, de la MNIT și alte 13 muzee partenere. Este ultima săptămână a acestei expoziții. De luni, piesele pleacă de unde au venit, iar noi vom pregati spațiul pentru alte proiecte expoziționale. După 2 ani, ne luăm rămas bun de la LIMES. Dar cel mai bine ar fi să veniți voi, publicul, să vă luați rămas bun. Pentru că toată munca pentru un proiect expozițional rămâne în fotografii și în experiența de vizitare. Și probabil că niciodată aceste piese nu se vor mai reuni în această formulă și într-un asemenea setting.

Vă așteptăm la muzeu, pentru ultimele zile de LIMES.

09/9/22

Maraton ”Moromeții” la MNIT de Ziua Cinematografiei

”Asociația Operatorilor de Cinema, în parteneriat cu Ministerul Culturii, organizează anul acesta, în data de 10 septembrie, un eveniment în premieră absolută: Ziua Cinematografiei. Această zi va fi un omagiu adus cinematografiei și o recompensă pentru iubitorii de film, după o perioadă în care contextul social a fost unul mai puțin favorabil atât pentru cinematografe, cât și pentru cinefili.”

Pentru a celebra Ziua Cinematografiei, diverse instituții din subordinea Ministerului Culturii, printre care și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, organizează evenimente care pun în lumină cea de-a șaptea artă.

Sâmbătă, 10 septembrie, de la ora 12.00, MNIT vă propune, la sediul său, un Maraton ”Moromeții”, manifestare realizată cu sprijinul CNC și în parteneriat cu TIFF.La 100 de ani de la nașterea lui Marin Preda, ”Moromeții” demonstrează că încă poate ridica probleme, stârni zâmbete, aduna generații diferite. Un roman care a reușit să facă inclusiv istorie cinematografică, primul volum transpunându-se pe ecran în 1987, iar al doilea în 2018. Același regizor, două epoci diferite.Program:
12.00 – Moromeții (1987), regia: Stere Gulea
14.30 – Moromeții 2 (2018), regia: Stere Gulea

Manifestare organizată cu sprijinul CNC și în parteneriat cu TIFF.
Intrarea este liberă.
De asemenea, intrarea este liberă și în expozițiile muzeului în perioada 10-11 septembrie.

08/30/22

ZEI ȘI MURITORI ÎN EGIPTUL ANTIC

din 2 septembrie 2022, sediul MNIT

Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei anunță deschiderea expoziției “Zei și Muritori din Egiptul Antic”, obiectiv principal al unui amplu proiect de cercetare și restaurare a pieselor din Colecția Egipteană a MNIT, proiect finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021, în cadrul Programului RO-CULTURA, (cod proiect CALL01-4), apelul privind „Susținerea expozițiilor inovative cu bunuri culturale mobile restaurate”.
Evenimentul va avea loc vineri, 2 septembrie 2022, începând cu ora 13.00 , la sediul MNIT, str. Daicoviciu nr. 2.

Colecţia egiptenă, una dintre colecțiile aflate în preferințele publicului clujean, vine în fața vizitatorilor într-un spaţiu amenajat inovativ cu aplicații multimedia, tehnică modernă și interactivă. Expoziția în sine aduce în prim plan piesele din colecția egipteană a MNIT, donate Muzeului Ardelean în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și în prima jumătate a secolului al XX-lea, piesa centrală reprezentând-o o mumie umană în sarcofag de lemn pictat, descoperită la Gamhud, în Egiptul de Mijloc.

Piesele ilustrează o istorie de peste 2.000 de ani, interval în care egiptenii și-au îmbălsămat și înmormântat defuncții astfel încât să-și continue viața și în lumea ,,de dincolo’’. Pe lângă obiectele funerare, în expoziție sunt puse în valoare și obiecte votive , dar și de uz cotidian.

Pentru a fi pregătite pentru expunere, cele 49 de artefacte au fost supuse procedurilor de conservare și restaurare, iar mumia umană, împreună cu organe umane mumificate și animale mumificate au fost supuse și unor investigații de imagistică medicală, proceduri care au dus la obținerea unor rezultate extrem de interesante, ce vor fi dezvăluite în premieră, în cadrul expoziției. De asemenea, vor fi prezentate detalii interesante despre tehnicile de mumificare și despre rolul acestui ritual în credințele egiptenilor. Tot acest demers expozițional va fi ilustrat prin intermediul unui film documentar, ce prezintă etapă de etapă derularea proiectului și observațiile specialiștilor implicați în proiect.

Nu i-am uitat nici pe cei mici. Cum poveștile legate de Egipt sunt un magnet veritabil pentru ei, le-am creat un spațiu special dedicat activităților de pedagogie muzeală, unde vom desfășura ateliere tematice concepute special pe această temă.
Expoziția se va vizita în orarul de funcționare a MNIT și va fi deschisă publicului pentru următorii 5 ani.

ZEI ȘI MURITORI DIN EGIPTUL ANTIC
Proiect finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021 în cadrul Programului RO-CULTURA
Contract nr. RO-CULTURA-A1-2/2020/31.01.2020
Perioada de desfășurare a proiectului: februarie 2020 – septembrie 2022
Valoarea contractului: 615.547,61 LEI (128.719,10 EURO)
Obiectivul general: punerea în valoare a colecțíei egiptene, prin realizarea unei expoziíi innovative, cu obiecte conservate și restaurate.
Granturile SEE reprezintă contribuția Islandei, Principatului Liechtenstein și Regatului Norvegiei la reducerea disparităților economice și sociale în Spațiul Economic European și la consolidarea relațiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din estul și sudul Europei și statele baltice. În total, cele trei state au contribuit cu €3,3 miliarde între 1994 și 2014 și €1,55 miliarde pentru perioada de finanțare 2014-2021. Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.eeagrants.org și www.eeagrants.ro.
Programul RO-CULTURA este implementat de Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului și are ca obiectiv general consolidarea dezvoltării economice și sociale prin cooperare culturală, antreprenoriat cultural și managementul patrimoniului cultural. Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.ro-cultura.ro