Cu ocazia Zilei Tratatului de la Trianon, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei dorește să vă aducă în atenție personalitatea lui Alexandru Lapedatu, unul dintre intelectualii și politicienii de marcă ai României de acum un secol. Primul Război Mondial a reprezentat un moment de reorganizare majoră a scenei politice internaționale, inclusiv prin restructurările de anvergură pe care le-a cauzat din punct de vedere teritorial. Conferința de Pace de la Paris a avut rolul de a rezolva diplomatic o multitudine de probleme extrem de dificile, lucru dovedit și prin faptul că la ea au participat 27 de state, în final fiind semnate 5 tratate de pace cu țările învinse, și anume: cu Germania la Versailles în 28 iunie 1919, cu Austria la Saint-Germain-en-Laye în 10 septembrie 1919, cu Bulgaria la Neuilly-sur-Seine în 27 noiembrie 1919, cu Ungaria la Trianon în 4 iunie 1920, respectiv cu Imperiul Otoman la Sèvres în 10 august 1920.
Formația sa de istoric născut în Transilvania, dar activând în Vechiul Regat l-a recomandat pe Alexandru Lapedatu pentru a face parte din delegația română la Conferința de Pace de la Paris, unde a jucat un rol major în argumentarea solicitărilor teritoriale ale României Mari. Vă invităm să aflați mai multe despre personalitatea complexă a lui Alexandru Lapedatu pornind de la pașaportul diplomatic al acestuia și continuând să explorați documentele și imaginile care îi ilustrează traseul intelectual și profesional, mărturii de excepție ale unei epoci și ale unui OM, puse în valoare prin proiectul MNIT Share.
Vă dorim să nu uitați niciodată să vă jucați, indiferent cât de serios e contextul, să nu vă uitați simțul umorului acasă, indiferent cât de nasoală e situația, și să nu uitați să vă bucurați de timpul pe care-l aveți.
Noi vă dăm un prilej, de exemplu să veniți să ne vizitați, pentru că muzeul va fi deschis și azi, și mâine. Mai mult, de 1 iunie, vă facem cadou intrarea liberă tuturor, pentru că noi credem că, în comparație cu timpul pe care îl numim istorie, orice vârstă e una fragedă.
La mulți ani tuturor, deci, copii ai istoriei ce suntem. 😁P.S.: În perioada 3-5 iunie, muzeul este închis, deci grăbiți-vă să-l vizitați până în 2 iunie inclusiv. 🙂
Elevi din clasele V-XI de la Colegiul Național ”Gheorghe Șincai”, implicați în cadrul proiectului Muzeul nostru / Muzeul vostru, și-au propus să marcheze Ziua de 1 Iunie cu un cadou pe care nu îl primesc, ci îl oferă – o mini-expoziție care a avut ca sursă de inspirație vasele din expoziția ,,Grecii de peste mări. Ceramica cu figuri roșii din Etruria și Magna Grecia”. Și-au intitulat expoziția – ,, Să vorbim din nou de greci’’ , ca în jocul de cuvinte cunoscut de cei mai mulți dintre noi din copilărie.
Ne întâlnim marți, 30 mai, ora 15 în spațiul aferent Expoziției „Zei și Muritori în Egiptul Antic” (etajul I).
Dăm startul înscrierilor la cea de a cincea activitate din cadrul proiectului de educație muzeală realizat în parteneriat cu Asociația HaiHui printre cuvinte: „Cele 12 papirusuri. De la viață la nemurire în Egiptul Antic”. Tema activității este: „Amuletele” – cult și magie”.
Echipa alcătuită din Monica Bodea (muzeograf) și Luminița Bratu (profesor. înv. primar) vă vor întâmpina cu povești, istorie și ….ca de obicei cu surprize!
Locuri disponibile: 15 (activitățile de adresează copiilor cu vârsta între 6 și 10 ani).
”Amuletele” – cult și magie.
Aflate la modă din cele mai vechi timpuri, amuletele și talismanele vechi egiptene au fascinat prin forma, culoarea și simbolul lor.
Stâlpul Djed este o amuletă confecționată din lut ars smălțuit. Simbolizează reconstituirea coloanei vertebrale și refacerea trupului lui Osiris. Artefactul, cu o mare importanță în cadrul serviciilor religioase, este semnul emblematic al ceremoniei anuale de întregire a lui Tat, ceremonie ce comemorează moartea și reînvierea lui Osiris. Cele patru linii inscripționate reprezintă atât punctele cardinale cât și cele patru elemente: aerul, apa, focul și pământul. Are rol de protecție împotriva inamicilor dar și de a atrage auspicii bune pentru stabilitatea și păstrarea puterii. Pusă la gâtul defuncților, are rol de ai proteja în călătoria prin lumea subpământeană.
O amuletă de piatră reprezintă un peşte Tilapia. Datorită modului de reproducere prin depunerea icrelor în gură, peștele tilapia simboliza pentru vechii egipteni reînnoirea vieții, regenerarea spontană. Purtătorul acestui tip de amuletă putea spera la asimilarea calităților și trăsăturilor pe care le avea peștele. În morminte, amuletele pește erau uneori depuse ca substitut pentru hrană, dar tilapia garanta renaşterea. Aceste amulete perforate sunt deseori cusute şi pe bandajele textile ale mumiilor.
𝟏𝟖 – 𝟐𝟏 𝐦𝐚𝐢 – sărbătorim Ziua Internațională a Muzeelor și Zilele Clujului prin INTRAREA LIBERĂ în toate expozițiile MNIT, pentru toate categoriile de vizitatori (10.00 – 18);
𝐒â𝐦𝐛ă𝐭ă, 𝟐𝟎 𝐦𝐚𝐢 – 𝙎𝙘𝙖𝙧𝙖𝙗𝙚𝙪𝙡 – 𝙙𝙚 𝙡𝙖 𝙖𝙣𝙞𝙢𝙖𝙡 𝙡𝙖 𝙯𝙚𝙪. Ateliere de educație muzeală cu acces gratuit, pentru copii cu vârsta cuprinsă între 6 și 11 ani (12.00 – 16.00, 4 ateliere).- Atelierele se desfășoară în cadrul proiectului Cele 12 papirusuri. De la viață la nemurire în Egiptul Antic. – Atelierele au o durată de o oră fiecare și o capacitate de maxim 15 participanți.- Programări: 0752 108 723 (zilnic, între 9.00 – 15.00). Ultima zi de înscrieri: 19 mai.
𝐄𝐱𝐩𝐨𝐳𝐢ț𝐢𝐢 𝐥𝐚 𝐌𝐍𝐈𝐓:
Etajul 1: Istoriile Clujului ZMEA. Zei și Muritori din Egiptul Antic
Etajul 2:Incursiuni dacice în spațiul virtual Grecii de peste mări. Vase cu figuri roșii din Etruria și Magna Grecia
CC: Visit Cluj, Zilele Clujului
05/15/23
Azi, 15 mai, se împlinesc 150 de ani de la trecerea în neființă a Domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Pentru că muzeul este păstrătorul trecutului, fiecare piesă din patrimoniul nostru ”închide” în ea un moment istoric, pe care merită să-l deschidem din când în când. Pentru a marca momentul de azi, am ales să prezentăm această piesă din Colecția de istorie modernă a MNIT, o medalie creată pentru parastasul de un an de la moartea lui A.I. Cuza și emisă în 1874.
Avers: ”ALECSANDRU JON – DOMN ROMANILOR”, cu bustul domnitorului, în costum militar, spre dreapta. Revers: ”CUSA VODA/SPRE/ POMENIRE/1874”. Inscripţia este încadrată de o cunună de lauri. În urmă cu un secol și jumătate, în data de 3/15 mai 1873, la Heidelberg, în Germania, se stingea din viață, la vârsta de 53 de ani, domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Numele său este legat indisolubil de Unirea Principatelor Române și de modernizarea României, prin aplicarea consecventă a prevederilor programului Revoluției de la 1848. Într-adevăr, de-a lungul unei domnii de doar șapte ani, (1859-1866), domnitorul a înfăptuit Unirea Principatelor Române și a pus bazele instituționale ale statului modern România. Unirea Principatelor a fost realizată, într-o primă etapă, sub forma unei uniuni personale, în persoana domnitorului (24 ianuarie 1859), și a fost desăvârșită trei ani mai târziu, atunci când s-a înfăptuit deplina unificare politico-administrativă a țării, prin crearea Parlamentului și a guvernului unic (22 ianuarie 1862). Domnia sa a fost una extraordinar de bogată în realizări și va rămâne înscrisă în conștiința românilor ca fiind o perioadă decisivă a istoriei naționale, care nu trebuie uitată niciodată. În acest sens, la funeraliile lui Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa (29 mai/10 iunie 1873), Mihail Kogălniceanu, principalul său colaborator, afirma următoarele: “Nu greșelile lui l-au răsturnat, ci faptele cele mari. Veșnica lui amintire nu se va stinge din inimile noastre și ale fiilor noștri și cât va avea țara aceasta o istorie, cea mai frumoasă pagină va fi aceea a lui Alexandru Ioan I.”
Noaptea Muzeelor 2023 la MNIT aduce, pe lângă expozițiile actuale, o expoziție complet nouă – 𝐆𝐫𝐞𝐜𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐩𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐦ă𝐫𝐢, un eveniment omagial High Classic Rooms. Saloane muzicale de muzeu – episodul 4 – In memoriam Constantin Daicoviciu, artiști de talie internațională și atmosferă de sărbătoare, așa cum știți deja.
Tonight is The Night. 🖤💛(Și, pentru că e The Night, muzeul este închis ziua. El se deschide abia la 17.30, pentru cei câte vin la evenimentul High Classic Rooms. Saloane muzicale de muzeu, episodul 5, care începe la 18.00!)
Vă aștepăm așadar sâmbătă, 13 mai, la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, să facem istorie împreună.
05/8/23
High Classic Rooms. Saloane muzicale de muzeu – ep. 5,
In memoriam Constantin Daicoviciu
13 mai 2023, ora 18.00
În 2023, se împlinesc 125 de ani de la nașterea lui Constantin Daicoviciu și 50 de ani de la moartea sa. Cu această ocazie, în cadrul Nopții Muzeelor 2023 la MNIT, vă invităm în ”salonul” celui care a avut o contribuție majoră la ceea ce este Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei.
O mini-expoziție de obiecte care au aparținut lui Constantin Daicoviciu, însoțită de o serie de proiecții cu fotografii reprezentând scene din viața sa personală și profesională, amintiri învăluite în muzica desăvârșită a Cvartetului Arcadia.
𝐂𝐯𝐚𝐫𝐭𝐞𝐭𝐮𝐥 𝐀𝐫𝐜𝐚𝐝𝐢𝐚
Ana Török vioara I
Răsvan Dumitru vioara a II-a
Traian Boală violă
Zsolt Török violoncel
Mihaela Maxim soprană
Program:
Ottorino Respighi, 𝘼𝙥𝙪𝙨𝙪𝙡 𝙙𝙚 𝙨𝙤𝙖𝙧𝙚
Franz Schubert, Cvartetul de coarde în re minor D 810, 𝙈𝙤𝙖𝙧𝙩𝙚𝙖 ș𝙞 𝙛𝙖𝙩𝙖
Deschiderea expoziției va avea loc vineri, 12 mai 2023, ora 12.00, la sediul central al Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (etajul 2).
Vizitatorii vor avea ocazia să cunoască măiestria atelierelor ceramice din Etruria şi din Magna Grecia (sudul Italiei), din secolele V – IV î. Chr., prin intermediul unor exponate de excepție. Vasele au ajuns la noi în țară în mare măsură ca urmare a donațiilor făcute de împătimiți colecționari ai secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX, perioadă în care astfel de achiziții erau o adevărată modă. Piese au fost donate ulterior muzeelor.
Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei are în patrimoniul său vase cu figuri roșii produse în Etruria și Magna Grecia, în secolele V – III î. Chr. Acestea, împreună cu vasele cu figuri roșii aflate în patrimoniu Muzeului Naţional de Antichităţi, Muzeului Municipiului Bucureşti, Muzeului Naţional de Istorie a României, a celui Județean Argeş, a Complexului Muzeal Moldova, a Muzeului Țării Crișurilor şi cel al Olteniei prilejuiesc o călătorie expozițională în școlile de vase cu figuri roșii din Etruria și Magna Grecia din secolele V – IV î. Chr. și contextulîn care au fost utilizate.
Călătoria începe la Atena, acolo unde a fost descoperit meșteșugul pictării vaselor cu figuri roșii, cândva, în jurul anilor 530/520 î. Chr. Vasele cu figuri roșii attice vor cunoște exporturi semnificative în Etruria și în Magna Grecia, iar de la jumătatea secolului al V- lea, în aceste regiuni, meșterii locali încep să producă vase cu figuri roșii după modelul celor ateniene.
Vasele ce urmează să fie etalate au fost folosite cu precădere în context funerar, ele făcând parte din recuzita celui decedat sau fiind aduse ca ofrande la mormânt. Ca o surpriză, în periplul pe care vi-l propunem este o adaptare după un mormânt pictat din acea perioadă, mai precis a celui cunoscut sub numele de Mormântul dansatoarelor din Ruvo. De ajutor ne-au fost balerinele de la Liceul de Coregrafie şi Artă Dramatică „Octavian Stroia” din Cluj – Napoca.
Iconografia vaselor descoperite în așezările etrusce și din Magna Grecia arată adeziunea celor care le-au comandat (persoane cu un anumit statut social și posibilități financiare) la religia și modelele grecești, dar modul de expresie este local, specific fiecărei școli și semnificativ pentru cel care le comanda/cumpăra.
Călătoria expozițională se încheie cu ecouri peste timp ale artei grecești, ilustrate de vasele ceramice contemporane, cu forme și decoruri inspirate de ceramica grecească antică. Astfel, în ultima sală a spaţiului expozițional sunt etalate vase produse de elevii Școlii Profesionale de Industrie a Pietrei şi Lutului din Odorheiu Secuiesc, înființată în anul 1873 şi câteva piese aflate în patrimoniul MNIT, produse foarte probabil în secolul XIX, achiziționate de diferiți colecționari de pe piețele de antichități.
Károly Török, Anca Bâlc, Dana Gheorghe-Șerban – design.
Florin Runcan, Alexandru Runcan – instalații.
Comunicare:
Geanian Simion – marketing, promovare.
Monica Bodea, Sanda Man – pedagogie muzeală.
Colaboratori externi: Sorin Târt, TD Studio – design; Cristian Rusu, Teatrul Național Cluj-Napoca – scenograf.
Ne-am bucurat de asemnea de sprijinul: Arhivelor Naționale ale României, Serviciul Județean Cluj, Muzeului de Artă, Cluj-Napoca, Muzeului Național al Țăranului Român, București, Universității Babeș-Bolyai, Facultatea de Geografie, Cluj-Napoca, Universității Tehnice, Cluj-Napoca, Academiei Române, Cabinetului de Stampe, București, și Operei Naționale Române, Cluj-Napoca.
