04/22/19

04/18/19

“Eroii Basmelor”

  • Noi evenimente în cadrul Expoziției “Basme vechi în lumea nouă”: vineri și sâmbătă, 3-4 mai, între orele 11.00 – 13.00, Adrian Barbu va ține atelierele de ilustrație “Eroii Basmelor”, pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 9-13 ani, pasionați de desen. 

Taxa de participare: 5 lei/copil.
Pentru înscrieri, sunați la numărul de telefon 0752 108 723, Diana Piru, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, între orele 9.00-15.00.
Vă așteptăm!

 

04/18/19

Strada cu Îngeri

Din motive organizatorice, spectacolul “Strada cu îngeri” al Teatrului de Păpuși “Puck”, din 22 aprilie, ora 19.00, de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, se anulează. Ne cerem scuze celor care și-au luat deja bilete și îi invităm la muzeu pentru a-și recupera banii pe bilete, inclusiv duminica, până la ora 16.00. 

Mulțumim pentru înțelegere! 

În cadrul expoziției de ilustrații ”Basme vechi în lumea nouă”, vă invităm la un eveniment excepțional: ”Strada cu îngeri”, un spectacol nonverbal al Teatrului de Păpuși PUCK, gândit și regizat de cãtre Decebal Marin, care vorbește despre legãtura dintre lumea umanã și cea angelicã. Într-un limbaj poetic, specific jocului de marionete, sunt surprinse aspecte din cotidian care, la intervenția îngerilor, reușesc sã trezeascã binele în sufletul omului, fãcându-l sã devinã mai conștient de frumusețea din jurul sãu.

Este primul spectacol de acest tip care pune un accent deosebit pe inteligența emoționalã, urmãrind sã reconstruiascã acea punte care leagã raționalitatea oamenilor mari de puritatea și inocența sufletului de copil.

„Strada cu îngeri este despre o trezire delicatã, sensibilã, a unei cortine, care este transfiguratã scenic într-o anumitã cheie. Urmãrim sã atingem sufletul celui care este deschis sã priveascã în profunzime.” Decebal Marin

PREMII
* Premiul pentru cele mai frumoase păpuși, acordat lui Decebal Marin și Ioan Bătăiosu pentru păpușile din spectacolul Strada cu îngeri, în cadrul Festivalului Internațional de Teatru pentru Copii de la Subotica, Serbia

* Premiul de excelență pentru calitatea mânuirii păpușilor, acordat echipei de actori din spectacolul Strada cu îngeri, în cadrul Festivalului Internațional de Teatru pentru Copii de la Subotica, Serbia

* Premiul pentru creativitate și excelență în folosirea mijloacelor tradiționale de animație, acordat lui Decebal Marin în cadrul Festivalul Internațional de Animație ImPuls, București

Rezervările se pot face de luni până vineri, între orele 9:00-15:00, la nr. de telefon 0752 108 723 (Diana Piru, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei), în limita locurilor disponibile. Dacă nu reuşiţi să vă faceţi rezervare, vă aşteptăm la spectacol, biletele se pot achiziţiona la intrare.
Preț bilet: 20 lei întreg, 15 lei cu reducere

04/18/19

Basme vechi în lumea nouă

”Basme vechi în lumea nouă” este e expoziție de ilustrații de basm unică în România, care, în adulți, va resuscita cele mai frumoase amintiri din copilărie, iar în copii va sădi imaginile de referință ale poveștilor acestei vârste. 
Expoziția va cuprinde atât lucrări originale ale celor mai mari ilustratori români ai ultimelor decenii – Vasile Olac, Livia Rusz -, cât și lucrări ale ilustratorilor tineri, care vor surprinde prin abordarea grafică mai diferită a unor basme vechi.

Artiști:
Vasile Olac
Livia Rusz
Alexandru Ciubotariu,
Valentin Tănase,
Mircea Arapu,
Adrian Barbu
şi ilustraţiile din expoziţia Măscărici (un proiect coordonat
de Asociaţia Illustrart din Cluj-Napoca)

Pe parcursul expoziției vă așteptăm la o serie de evenimente dedicate atât adulților, cât și copiilor:

BASME VECHI ȘI BASNE NOI (spectacol de teatru lectură marca Texte bune în locuri nebune)
› Luni, 15 aprilie, ora 19:00
› Miercuri, 17 aprilie, ora 19:00
Taxă de intrare la piesă: 40 lei (preț întreg), 20 lei (cu reducere)

EROII BASMELOR – Ateliere de desen pentru copii
cu vârsta cuprinsă între 9 şi 13 ani, susţinute de Adrian Barbu – ilustrator de carte
› Vineri, 19 aprilie – orele 11:00-13:00
› Sâmbătă, 20 aprilie – orele 11:00-13:00
› Vineri, 3 mai – orele 11:00-13:00
› Sâmbătă, 4 mai – orele 11:00 – 13:00
Pentru fiecare atelier de desen este prevăzut un număr maxim de 20 de locuri.
Taxa de participare: 5 lei

STRADA CU ÎNGERI (Teatrul de păpuși PUCK)
› Luni, 22 aprilie – ora 19:00

Taxă de intrare: 20 lei (preț întreg), 15 lei (cu reducere)

Rezervările la toate aceste evenimente se pot face de luni până vineri, între orele 9:00-15:00, la nr. de telefon 0752 108 723 (Diana Piru, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei), în limita locurilor disponibile.

04/17/19

MNIT prezintă: Mari fotografi din Transilvania. Secolele XIX-XX


Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT) va găzdui joi, 18 aprilie 2019, de la ora 14:00, vernisajul expoziției “Mari fotografi din Transilvania. Secolele XIX-XX”.

„Expoziția are un aport istoric și ilustrativ, prin prezentarea unor mari fotografi transilvăneni, fără a căror pasiune nu am avea astăzi parte de adevărate mărturii ale evenimentelor care au influențat atât de profund secolele XIX-XX’’ declară managerul MNIT, Felix Marcu.
 
Partenerii expoziției sunt: Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș din Baia Mare, Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, Complexul Muzeal Județean Bistrița-Năsăud și Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat”. Fiecare muzeu dintre cele 5 participante la realizarea expoziției naționale “Mari fotografi din Transilvania”, aduce în atenția publicului câte un fotograf renumit din Transilvania secolelor XIX-XX. În cadrul expoziției sunt prezentați, în ordine cronologică, VERESS Ferenc (1832-1916) – primul fotograf de renume al Transilvaniei, proprietar al primului atelier fotografic deschis la Cluj, în anul 1853; Alexandru ROȘU (1854-1913) – primul fotograf român din Bistrița; Samoilă MÂRZA (1886-1967) – fotograful Marii Uniri; SZABÓ Gábor (1905-1982) și SUBA Zoltán (1911-2009), cei mai importanți artiști fotografi din Făgăraș, respectiv Baia Mare. 
 
Ferenc Veress s-a născut la Cluj, în 1832. Ca adolescent, a studiat meșteșugul aurăritului, la Aiud, unde a intrat în contact cu Miklós Zeyk, primul ardelean familiarizat cu procedeele fotografice ale lui Daguerre şi Talbot. Activitatea lui Veress a fost sprijinită de unul dintre cei mai importanți oameni de cultură ardeleni, contele Imre Mikó, fondatorul Societăţii Muzeului Ardelean. Veress Ferenc a fost unul dintre primii intelectuali ardeleni care au militat pentru crearea unei comisii mixte, maghiaro-româno-săseşti, cu rolul de a identifica toate personalitățile și monumentele culturale şi istorice din patrimoniul celor trei etnii, care meritau să fie imortalizate prin fotografie. Fotograful clujean a participat cu primele sale experimente de fotografie color la Expoziția Mondială de la Paris, din 1889.
 
Alexandru Roşu, considerat primul fotograf român bistrițean, şi-a început activitatea în anul 1881, lăsând posterității un număr considerabil de fotografii, de la portrete ale fruntaşilor memorandişti la grupuri, peisaje şi aspecte ale oraşului, multe considerate de specialişti ca inedite. 
 
Fotograful Samoilă Mârza a intrat în istoria României cu apelativul de Fotograful Unirii. Cele șase imagini surprinse de Mârza la 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia, cu prilejul Marii Adunări Naționale, care a consfințit Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și a Maramureșului cu România, imagini unicat, sunt parte incontestabilă a tezaurului românesc. Aceste imagini sunt singurele care confirmă vizual întregirea României Mari, dar şi evenimente ulterioare acestui moment: vizita generalului Berthelot la Alba Iulia 1919, construirea Catedralei Încoronării și încoronarea suveranilor României Mari la Alba Iulia la 15 octombrie 1922.
 
Szabo Gábor a rămas în memoria făgărăşenilor ca maestrul artei fotografice din zonă, în condiţiile în care în Făgăraş activau în aceea perioadă un număr impresionant de ateliere raportat la dimensiunea urbei. Şi-a început activitatea în anul 1936, iar aparatul său a surprins toate evenimentele importante din zonă, de aici şi numărul mare de fotografii din perioadă.
 
Prin intermediul fotografiilor realizate în aproximativ 4 decenii de activitate, Suba Zoltán poate fi considerat un „cronicar” al oraşului Baia Mare, deoarece a imortalizat atât oamenii care au trăit aici şi în localităţile din împrejurimi, cât şi evoluţia urbană a oraşului. După preluarea puterii politice de către regimul comunist, pe lângă fotografiile-portret, peisajele din natură şi imaginile cu oraşul vechi, a realizat fotografii de reportaj având ca tematică diferite evenimente politice (1 mai, 23 august), sociale, culturale şi sportive. 
 
În cadrul vernisajului programat pentru joi, 18 aprilie, ora 14.00, va avea loc şi o prezentare a unui proces de fotografiere specific sfârşitului de secol XIX, cu un aparat foto de epocă.
 
Expoziţia poate fi vizitată până pe 1 septembrie 2019, la sediul MNIT, din str. C. Daicoviciu, nr. 2, Cluj-Napoca.
 
Comunicatul de presă, afișul expoziției și câteva poze pot fi accesate: AICI
 
 
 
04/2/19

Basme vechi și basne noi

Niște Oameni ne învită într-un magic trip:

Salutare, dragi prieteni!



Suntem emoționați pentru că revenim după o pauză consistentă, alături de un partener special – Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, într-un spațiu unic: podul muzeului.

Niște Oameni ne însoțesc (pentru a câta oară) în acest magic trip.



Despre ce va fi vorba? Vom fi destul de zgârciți cu vorbele, ca de obicei. Preferăm să lăsăm ca experiența autentică din seara zilei de 15 aprilie să vorbească în locul nostru. 



Și totuși, poate ajută câteva definiții. 🙂



SOLOMONÁR, solomonari, s. m. (Pop.) 1. Astronom care prevestește vremea și face calendare. 2. Înțelept sau magician, după credințele populare, cu puteri supranaturale, care poate provoca sau împiedica diverse fenomene naturale; p. gener. vrăjitor. [Var.: (reg.) șolomănár s. m., șolomonár s. m.] – Solomon (n. pr.) + suf. -ar.



BÁSNĂ, basne, s. f. (Înv.) Povestire, relatare mincinoasă, scornită, falsă; băsnire. – Din sb. basna. Cf. bg. basnea.



Solomonari cu vorbe: Ionuț Caras, Matei Rotaru, Cosmin Stănilă și Radu Dogaru


Solomonar cu cântic: Bogdan Rakolcza



Mulțumiri speciale autorului cărții Pupăza din Morții Tei, Gabriel Dumitriu, pentru ajutor și basne noi.



Durata spectacolului: 1h, 40 minute (fără pauză)



Rezervările se pot face de luni până vineri, între orele 9-15, la nr. de telefon 0752108723 (Diana Piru, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei).

Biletele (inclusiv cele reținute pe baza rezervărilor) se pot achiziționa doar de la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, etajul 1 (intrarea în expozițiile muzeului), începând cu data de 9 aprilie, după următorul orar:



Luni: închis



Marți, joi, vineri, sâmbătă, duminică: 10 – 16



Miercuri: 12 – 18



Biletele reținute prin rezervare trebuie ridicate până duminică, 14 aprilie, ora 16. Biletele rezervate și neridicate, până la această dată, se anulează și se vor pune în vânzare la intrarea la spectacol, alături de biletele rămase nevândute. Vă vom anunța pe parcurs despre stadiul rezervărilor și despre stadiul biletelor rămase. Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru interes și vă așteptăm la o seară de poveste.



Mulțumiri!

Un amănunt important: spectacolul nostru nu este recomandat celor care au mai puțin de 16 ani. Așa că dacă v-ați gândit să veniți cu copiii, mai gândiți-vă o dată.