Azi, 15 mai, se împlinesc 150 de ani de la trecerea în neființă a Domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Pentru că muzeul este păstrătorul trecutului, fiecare piesă din patrimoniul nostru ”închide” în ea un moment istoric, pe care merită să-l deschidem din când în când. Pentru a marca momentul de azi, am ales să prezentăm această piesă din Colecția de istorie modernă a MNIT, o medalie creată pentru parastasul de un an de la moartea lui A.I. Cuza și emisă în 1874.
Avers: ”ALECSANDRU JON – DOMN ROMANILOR”, cu bustul domnitorului, în costum militar, spre dreapta. Revers: ”CUSA VODA/SPRE/ POMENIRE/1874”. Inscripţia este încadrată de o cunună de lauri. În urmă cu un secol și jumătate, în data de 3/15 mai 1873, la Heidelberg, în Germania, se stingea din viață, la vârsta de 53 de ani, domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Numele său este legat indisolubil de Unirea Principatelor Române și de modernizarea României, prin aplicarea consecventă a prevederilor programului Revoluției de la 1848. Într-adevăr, de-a lungul unei domnii de doar șapte ani, (1859-1866), domnitorul a înfăptuit Unirea Principatelor Române și a pus bazele instituționale ale statului modern România. Unirea Principatelor a fost realizată, într-o primă etapă, sub forma unei uniuni personale, în persoana domnitorului (24 ianuarie 1859), și a fost desăvârșită trei ani mai târziu, atunci când s-a înfăptuit deplina unificare politico-administrativă a țării, prin crearea Parlamentului și a guvernului unic (22 ianuarie 1862). Domnia sa a fost una extraordinar de bogată în realizări și va rămâne înscrisă în conștiința românilor ca fiind o perioadă decisivă a istoriei naționale, care nu trebuie uitată niciodată. În acest sens, la funeraliile lui Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa (29 mai/10 iunie 1873), Mihail Kogălniceanu, principalul său colaborator, afirma următoarele: “Nu greșelile lui l-au răsturnat, ci faptele cele mari. Veșnica lui amintire nu se va stinge din inimile noastre și ale fiilor noștri și cât va avea țara aceasta o istorie, cea mai frumoasă pagină va fi aceea a lui Alexandru Ioan I.”
Informații: dr. Ovidiu Muntean
