08/9/17

CLUJUL ŞI LOCUITORII SĂI VĂZUȚI DE FOTOGRAFUL FERENC VERESS

Expoziția prezintă colecţia de clişee pe sticlă din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, clișee realizate cu precădere în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, de către Ferenc Veress, primul fotograf de renume al Transilvaniei. Atelierul deschis de acesta la Cluj, în anul 1853, a fost cel dintâi cabinet fotografic de aici şi din întreaga Transilvanie.

Expoziția dorește să impresioneze prin calitatea excepțională a imaginilor pozitive ale clișeelor, care au fost realizate prin fotografiere și apoi prin corectarea şi retușarea lor digitală. Toate aceste operațiuni au fost efectuate de specialistul muzeului nostru, Károly Török, unul dintre organizatorii acestui eveniment. Un aspect inedit al expoziției constă în faptul că o parte a imaginilor au fost prelucrate color de Károly Török, în încercarea de a reproduce nuanțele care colorau ținutele clujenilor de altădată.

Expoziția va fi deschisă din data de 16 august 2017 (începând cu ora 12.00, conform orarului) şi până în 15 septembrie. Ea se încadrează perfect și în seria manifestărilor culturale desfășurate în orașul Cluj cu ocazia Zilelor Culturale Maghiare, ediția a 8-a  (14-20 august 2017).

În marea lor majoritate, cele aproximativ 300 de imagini prezentate în cadrul expoziției redau portrete ale aristocraţilor clujeni și ale altor personalităţi, precum și numeroase chipuri ale unor oameni obişnuiţi ai Clujului de acum un secol și mai bine. Sunt numeroase și clișeele care au ca subiect clădiri, edificii sau peisaje din cuprinsul acestuia sau din împrejurimi. Continue reading

07/3/17

FARMACIE ŞI ALCHIMIE

Din 3 iulie 2017 vă invităm la noua expoziţie temporara de la Colecţia de Istorie a Farmaciei, intitulată "Farmacie şi alchimie". Aceasta este structurată în jurul a patru teme: Farmacie şi alchimie, Aparatură de laborator, Simboluri alchimice în farmacie şi Confuzii alchimice.

Ca de obicei, explicaţiile celor 4 teme şi obiecte relevante din colecţie sunt expuse în spaţiul dedicat expoziţiilor temporare de la intrarea în muzeu, iar pe parcurs, în cadrul unui traseu indicat corespunzator prin colecţia de bază, vizitatorii pot descoperi alte elemente reprezentative, picturi murale de secol XVIII cu subiect alchimic, vase cu simboluri preluate din alchimie şi aparatură de laborator moştenita din trecutul comun al acestor ştiinţe.

Orar vizitare

L, Ma, Mi, V - ora 10-16 J - ora 12-18 S - deschis în ultima sâmbătă din fiecare lună, ora 10-16 (lunea următoare închis)
Expoziţia este deschisă până la sfârşitul anului. Vă aşteptăm!
07/3/17

FARMACIE ŞI ALCHIMIE

Din 3 iulie 2017 vă invităm la noua expoziţie temporara de la Colecţia de Istorie a Farmaciei, intitulată "Farmacie şi alchimie". Aceasta este structurată în jurul a patru teme: Farmacie şi alchimie, Aparatură de laborator, Simboluri alchimice în farmacie şi Confuzii alchimice. Ca de obicei, explicaţiile celor 4 teme şi obiecte relevante din colecţie sunt expuse în spaţiul dedicat expoziţiilor temporare de la intrarea în muzeu, iar pe parcurs, în cadrul unui traseu indicat corespunzator prin colecţia de bază, vizitatorii pot descoperi alte elemente reprezentative, picturi murale de secol XVIII cu subiect alchimic, vase cu simboluri preluate din alchimie şi aparatură de laborator moştenita din trecutul comun al acestor ştiinţe.

Orar vizitare

L, Ma, Mi, V - ora 10-16 J - ora 12-18 S - deschis in ultima sambata din fiecare luna, ora 10-16 (lunea urmatoare inchis)
Expoziţia este deschisă până la sfârşitul anului. Vă aşteptăm!  
05/16/17

MEMORANDUL ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA – 125 DE ANI

Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei vă invită să participaţi la vernisajul expoziţiei Memorandul românilor din Transilvania – 125 de ani, care are loc joi, 18 mai 2017, ora 13.00, la sediul muzeului din str. C. Daicoviciu, nr. 2, Cluj-Napoca. Expoziţia marchează împlinirea a 125 de ani de la începutul mişcării memorandiste a românilor din Transilvania, odată cu plecarea la Viena a unei impresionante delegaţii conduse de Dr. Ioan Raţiu şi depunerea Memorandului la Cancelaria Imperială în data de 28 mai 1892. Manifestarea expoziţională aduce în atenţia publicului mărturii de epocă referitoare la mişcarea naţională românească din Transilvania cuprinse în Fondurile Raţiu-Tilea constituite la muzeu cu începere din anul 1970, prin donaţiile succesive făcute de descendenţii acestor familii. Printre exponate se numără obiecte personale ale Dr. Ioan Raţiu, trusa sa de birou, portretele în ulei ale memorandistului şi soţiei sale Emilia, fotografii de epocă dar şi exemplarul tipărit al Memorandului ori documentele originale ale şedinţei din 25 martie 1892 unde s-a hotărât data trimiterii actului la împărat şi componenţa delegaţiei care urma să plece la Viena.  De asemenea, vor fi expuse în premieră documentele originale ale procesului intentat memorandiştilor, proces care a avut loc la Cluj între 7-25 mai 1894 (actul oficial de acuzare, notele cuvântării ţinute la proces de Dr. Ioan Raţiu, actele apărării şi sentinţa de condamnare) precum şi ziarele vremii ce comentau dezbaterile. În esenţă, se poate afirma că Memorandul a fost un act politic contestatar împotriva dominaţiei instituite asupra naţionalităţilor trecute sub guvernarea Budapestei odată cu instaurarea dualismului austro-ungar în anul 1867. Prin conţinut, şi mai ales prin mişcarea generată, Memorandul rămâne cea mai însemnată acţiune politică a românilor din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Expoziţia este deschisă publicului până în data de 9 iulie 2017.
05/16/17

MEMORANDUL ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA – 125 DE ANI

Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei vă invită să vizitaţi expoziţia Memorandul românilor din Transilvania – 125 de ani, la sediul muzeului din str. C. Daicoviciu, nr. 2, Cluj-Napoca, începând cu data de 18 mai 2017. Expoziţia marchează împlinirea a 125 de ani de la începutul mişcării memorandiste a românilor din Transilvania, odată cu plecarea la Viena a unei impresionante delegaţii conduse de Dr. Ioan Raţiu şi depunerea Memorandului la Cancelaria Imperială în data de 28 mai 1892. Manifestarea expoziţională aduce în atenţia publicului mărturii de epocă referitoare la mişcarea naţională românească din Transilvania cuprinse în Fondurile Raţiu-Tilea constituite la muzeu cu începere din anul 1970, prin donaţiile succesive făcute de descendenţii acestor familii. Printre exponate se numără obiecte personale ale Dr. Ioan Raţiu, trusa sa de birou, portretele în ulei ale memorandistului şi soţiei sale Emilia, fotografii de epocă dar şi exemplarul tipărit al Memorandului ori documentele originale ale şedinţei din 25 martie 1892 unde s-a hotărât data trimiterii actului la împărat şi componenţa delegaţiei care urma să plece la Viena.  De asemenea, vor fi expuse în premieră documentele originale ale procesului intentat memorandiştilor, proces care a avut loc la Cluj între 7-25 mai 1894 (actul oficial de acuzare, notele cuvântării ţinute la proces de Dr. Ioan Raţiu, actele apărării şi sentinţa de condamnare) precum şi ziarele vremii ce comentau dezbaterile. În esenţă, se poate afirma că Memorandul a fost un act politic contestatar împotriva dominaţiei instituite asupra naţionalităţilor trecute sub guvernarea Budapestei odată cu instaurarea dualismului austro-ungar în anul 1867. Prin conţinut, şi mai ales prin mişcarea generată, Memorandul rămâne cea mai însemnată acţiune politică a românilor din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Expoziţia este deschisă publicului până în data de 9 iulie 2017.  
03/28/17

DESTINE TRANSILVĂNENE DE EXCEPŢIE…

Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT) organizează în perioada 24 februarie - 26 martie 2017 expoziţia „Destine transilvănene de excepţie: fraţii Alexandru şi Ion Lapedatu în lumina documentelor”, un proiect amplu, iniţiat la 140 de ani de la naşterea fraților Lapedatu, realizat în parteneriat cu Muzeul de Etnografie Braşov, Direcţia Judeţeană Cluj a Arhivelor Naţionale, Fundaţia „Colegiul European”, Cluj-Napoca, Colecţia Johanna Wild, Colecţia dr. Ioan Opriş şi Banca Naţională a României – Sucursala Regională Cluj. Expoziţia prezintă destinele a doi membri marcanţi ai vieţii politice şi culturale transilvănene, fraţii Alexandru Lapedatu (1876-1950) şi Ion Lapedatu (1876-1951), reflectate în lumina documentelor. afisMNITExcelând profesional, Alexandru Lapedatu în domeniul istoriei şi Ion Lapedatu în domeniul bancar, ambii şi-au pus amprenta deopotrivă asupra vieţii culturale şi politice româneşti din prima jumătate a secolului al-XX-lea, influențând definitoriu prin acţiunile lor destinul României.
 
03/28/17

TRECUT VIU

Salon Interjudeţean de Restaurare

Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, în parteneriat cu Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, Muzeul Etnografic al Transilvaniei Cluj-Napoca, Universitatea de Artă şi Design Cluj-Napoca, Muzeul Cetăţii şi a Oraşului Oradea şi Muzeul Judeţean Satu Mare, vă invită să participaţi la vernisajul expoziţiei TRECUT VIU, Salon Interjudeţean de Restaurare, care are loc vineri, 31 martie 2017, ora 11.00, la sediul muzeului, str. Constantin Daicoviciu, nr. 2. Expoziţia va fi deschisă până în  30 aprilie 2017.

Salonul interjudeţean de restaurare TRECUT VIU îşi propune să prezinte rezultatele semnificative ale activităţii din ultimii ani a restauratorilor care profesează în instituţiile partenere din cadrul acestui eveniment. Continue reading

03/28/17

TRECUT VIU

 Salon Interjudeţean de Restaurare

Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, în parteneriat cu Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, Muzeul Etnografic al Transilvaniei Cluj-Napoca, Universitatea de Artă şi Design Cluj-Napoca, Muzeul Cetăţii şi a Oraşului Oradea şi Muzeul Judeţean Satu Mare, vă invită să participaţi la vernisajul expoziţiei TRECUT VIU, Salon Interjudeţean de Restaurare, care are loc vineri, 31 martie 2017, ora 11.00, la sediul muzeului, str. Constantin Daicoviciu, nr. 2. Expoziţia va fi deschisă până în  30 aprilie 2017. Salonul interjudeţean de restaurare TRECUT VIU îşi propune să prezinte rezultatele semnificative ale activităţii din ultimii ani a restauratorilor care profesează în instituţiile partenere din cadrul acestui eveniment. Expoziţia se vrea a fi o incursiune în aspectele specifice profesiei de restaurator, mai puţin cunoscute publicului larg, demers prin care încercăm să aducem în prim plan responsabilitatea pe care o au restauratorii faţă de bunul cultural, ei fiind cei care răspund de perpetuarea mărturiilor palpabile ale trecutului.  Profesia de restaurator presupune meticulozitate şi pasiune, intervenţiile lor asupra valoroaselor obiecte trebuie să nu distrugă, să nu modifice şi să nu completeze cu nimic mesajul purtat de acestea. Prin activitatea lor, restauratorii sunt cei care ajung cel mai aproape de structura materială a obiectelor istorice şi pot contribui la o mai bună cunoaştere a aspectelor ştiinţifice specifice patrimoniului. Restaurarea este o profesie complexă, în care îndemânarea constituie o condiţie necesară, dar nici pe departe suficientă, mai mult, presupune o pregătire şi o activitate interdisciplinară ce acoperă cunoştinţe de natură ştiinţifică şi merge până la exprimarea talentului artistic.   Vă invităm să descoperiţi arta restaurării prin intermediul obiectelor expuse!
02/17/17

DESTINE TRANSILVĂNENE DE EXCEPŢIE…

Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT) organizează în perioada 24 februarie - 26 martie 2017 expoziţia „Destine transilvănene de excepţie: fraţii Alexandru şi Ion Lapedatu în lumina documentelor”, un proiect amplu, iniţiat la 140 de ani de la naşterea fraților Lapedatu, realizat în parteneriat cu Muzeul de Etnografie Braşov, Direcţia Judeţeană Cluj a Arhivelor Naţionale, Fundaţia „Colegiul European”, Cluj-Napoca, Colecţia Johanna Wild, Colecţia dr. Ioan Opriş şi Banca Naţională a României – Sucursala Regională Cluj. Expoziţia prezintă destinele a doi membri marcanţi ai vieţii politice şi culturale transilvănene, fraţii Alexandru Lapedatu (1876-1950) şi Ion Lapedatu (1876-1951), reflectate în lumina documentelor.

afisMNIT

Excelând profesional, Alexandru Lapedatu în domeniul istoriei şi Ion Lapedatu în domeniul bancar, ambii şi-au pus amprenta deopotrivă asupra vieţii culturale şi politice româneşti din prima jumătate a secolului al-XX-lea, influențând definitoriu prin acţiunile lor destinul României.