Formarea provinciei romane Dacia în urma a două sângeroase campanii militare, colonizarea noii provincii cu colonişti proveniţi din toată lumea romană, viaţa economică, religioasă, viaţa cotidiană sunt ilustrate prin cele mai reprezentative artefacte din situri arheologice romane, răspândite în toată Transilvania-Napoca, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Potaissa (Turda), Porolissum. Continuitatea populaţiei dacice în noua provincie romană Dacia este ilustrată prin cimitirele dacice de la Soporu de Câmpie, Lechinţa de Mureş, Moreşti (jud. Cluj), Obreja, Noşlac (jud. Alba), Breţcu (jud. Covasna), de unde provine ceramica expusă. Populaţia noii provincii constând din colonişti proveniţi din toată lumea romană este atestată atât de obiectele din ceramică şi bronz italice, cât şi de ceramica norico-pannonică, provenită de exemplu din necropola de la Caşolţ (jud. Sibiu). Obiectele din metal şi ceramica pe care noii colonişti le-au adus cu ei sunt înlocuite treptat, odată cu dezvoltarea vieţii economice a provinciei. Atelierului de fabricat ceramică de la Micăsasa (jud. Sibiu) ilustrează perfect acest fapt, de acolo provenind inclusiv tipare pentru confecţionarea ceramicii de lux (terra sigillata). Caracterul special al cuceririi şi romanizării acestei provincii (Dacia fiind printre ultimele provincii integrate Imperiului Roman), au determinat o prezenţă masivă a armatei şi a castrelor pe teritoriul ei. Sunt expuse piese de echipament militar şi armament provenite atât din cercetări arheologice, cât şi din descoperiri fortuite din castrele romane. De asemenea, viaţa cotidiană şi religioasă a soldaţilor din castre este ilustrată de descoperirile din castrul de la Gilău, jud. Cluj (statuetă de bronz a zeiţei Venus, mască de paradă, vas de bronz decorat în relief). În apropierea oraşelor existau villae rustice, care aparţineau straturilor înstărite ale populaţiei. Săpăturile din vilele de la Chinteni şi Ciumăfaia au dus la descoperirea de unelte agricole, obiecte de uz cotidian şi altare votive, expuse în cadrul colecţiei. Mineritul (exploatarea aurului, sării şi minereului de fier) este ilustrat prin unelte specifice dar şi prin descoperirile unice în imperiu, tăbliţele cerate. Obiectelor de uz gospodăresc şi cotidian din ceramică, metal sau piatră le sunt rezervate un spaţiu important. Remarcabile printre obiectele de iluminat (opaiţe) este lanterna de la Micăsasa, unică prin stil şi complexitate. Obiectele de podoabă, de îmbrăcăminte, aplici ornamentale de mobilier, statuete de divinităţi aparţin tot acestei categorii. Perioada migraţiilor este ilustrată prin două procese: creştinismul şi traversarea teritoriului Transilvaniei de către populaţiile migratoare, din care unele s-au şi stabilit aici. De expoziţia de istorie romană aparţine şi lapidarul roman. Monumentele au fost amenajate pe insule, astfel vizitatorii vor putea avea în faţa ochilor capitole de bază din viata unui oraş roman viaţa religioasă, artistică, arhitectura civilă precum şi practicile funerare. Sunt expuse astfel monumente arhitectonice, inscripţii, altare închinate divinităţilor romane, altare funerare, stele, sarcofage, medalioane, statui. Obiectele provin atât din antica Napoca, cât şi din oraşele, castrele şi vilele rustice din toată Transilvania.