Arheologie sistematică

 

Poza Gradiste

SARMIZEGETVSA REGIA

Grădiştea de Munte, com. Orăştioara de Sus, judeţul Hunedoara


Capitala regatului dac se întindea pe cca. 4,5 km lungime, pe un deal care a fost amenajat cu un efort considerabil. În prezent, la Grădiştea de  Munte sunt cunoscute peste 260 de terase antropogene de dimensiuni diferite, de la cele de câţiva zeci de metri pătraţi, până la cele cu o suprafaţă de 10 000 m2.  Cercetările arheologice sistematice au început în perioada interbelică şi au continuat, aproape fără întrerupere, până în prezent. MNIT cuprinde în patrimoniul său  cea mai bogată colecţie de artefacte dacice descoperite în Munţii Orăştiei, de la unelte din fier, ceramică pictată, vase de bronz şi de sticlă, până la monede şi podoabe din metale preţioase.
Caracterul aparte, unic sub unele aspecte, propriu Sarmizegetusei Regia în cadrul istoriei antice, a fost recunoscut prin includerea sitului, alături de cetăţile dacice de la Costeşti – Cetăţuie, Costeşti – Blidaru, Luncani – Piatra Roşie, Băniţa şi Căpâlna, în patrimoniul UNESCO. http://www.cetati-dacice.ro/en


cercetare

COLONIA DACICA AUGUSTA VLPIA TRAIANA SARMIZEGETVSA,

Sarmizegetusa, judeţul Hunedoara 

Colonia întemeiată de Traian în Ţara Haţegului a fost metropola celorlalte oraşe din Dacia romană şi un adevărat model cultural pentru restul provinciei. Sarmizegetusa era centrul cultului imperial şi tot acolo se întrunea parlamentul provincial (concilium trium Daciarum). Iniţial oraşul a avut 22,5 ha şi era destinat pentru circa 1.000 de familii de colonişti. În două-trei generaţii aşezarea s-a extins mult dincolo de limitele iniţiale, atingând la începutul sec. III aproximativ 70 ha şi nu mai puţin de 15-20.000 de locuitori. După cel de al II-lea Război Mondial săpăturile în Sarmizegetusa romană au continuat aproape neîntrerupt şi au fost cercetate templele din zona sacră de la nord de oraş, sediul guvernatorului financiar al Daciei Apulensis,  amfiteatrul şi forul traianic şi cel de al doilea for al oraşului, cu templul capitolin.


1129_cova09

CETATEA ZÂNELOR

Judeţul Covasna

Cetatea Zânelor de la Covasna este una dintre cele mai mari și mai bine conservate cetăți dacice din afara Munților Orăștiei. Prin modul de realizare a sistemului de fortificare și de amenajare a teraselor ea este un unicat în lumea dacică. Primele săpături arheologice au fost inițiate  în anii 1942-1943, fiind reluate în anul 1949. În următoarele trei decenii, cetatea a fost abandonată și lăsată pradă “căutătorilor de comori”, care au răvășit o parte din incintă și zidurile cetății. Începând cu anul 1998, cercetările sistematice au fost reluate de către un colectiv format din specialiști de la mai multe centre de cercetare din țară.


 

thumbs_casei-05

SAMVM, Căşei, judeţul Cluj

Complexul arheologic SAMVM, cuprinzând castrul roman şi vicus-ul fortificaţiei militare, este localizat în comuna Căşeiu (jud. Cluj), la 7 km de Dej, pe drumul european E 576, şi face parte din limesul nordic al Daciei Porolissensis. Castrul auxiliar a constituit sursa de material de construcţie pentru biserica din Vad, castelul Haller din Coplean, biserica greco-catolică (azi ortodoxă din Căşeiu). Deşi a fost identificat pe teren în 1895, primele săpături ample şi restaurări s-au efectuat între 1928-1929. Din 1986 a fost reluată cercetarea sistematică în castrul şi, mai târziu, în aşezarea civilă de la SAMVM, activitate desfăşurată an de an. Un bogat şi variat material arheologic provine din săpăturile arheologice, constând din toate categoriile ceramicii romane, lămpi, sticlărie, arme şi ustensile din fier, statuete din bronz sau marmură, piese de echipament militar, accesorii vestimentare, monede, podoabe şi bijuterii, monumente epigrafice.