Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei deține un patrimoniu extrem de valoros, în care își găsesc locul și piese de medalistică foarte rare. Una dintre cele mai importante funcții ale muzeului este promovarea patrimoniului propriu, astfel că instituția caută oportunități de colaborare care să permită o circulație cât mai mare a bunurilor noastre culturale, precum și introducerea acestora în circuitul științific. Acesta este și cazul expoziției Coronatus in regem Hungariae, parte a unui proiect de cercetare elaborat de Muzeul Naţional al Ungariei din Budapesta şi Academia Ungară, care a prevăzut, pe lângă rezultatele științifice, și o expoziție temporară, itinerantă, pe tema medaliilor de încoronare a regilor Ungariei.

Desfășurarea expoziției a fost propusă în Planul de acţiune privind cooperarea culturală între Ministerul Resurselor Umane al Ungariei şi Ministerul Culturii și Identității Naționale a României în perioada 2017-2019. În acest document este prevăzută și itinerarea mai multor colecții ale Muzeului Clujean în Ungaria (Clujul şi locuitorii săi văzuţi de fotograful Ferenc Veress, Obiecte decorative din colecțiile fostului Muzeu de Industrie şi Tehnologie Franz Joseph din Cluj, Colecția Muzeului de Relicve ale Revoluției de la 1848-1849 din Cluj și altele). De altfel, expoziția-eveniment Aurul și Argintul antic al României a fost deja itinerată la Muzeul Déri, din Debrecen, tot în cadrul acestui parteneriat.

Piese numismatice din categoria tezaur (aur, argint şi bronz) vor fi expuse în cadrul acestui eveniment cultural temporar, care prezintă ritualul încoronării în cadrul Regatului Ungariei. Din cele peste 300 de medalii expuse, jumătate fac parte din colecţiile muzeului Clujean, iar restul pieselor sunt împrumutate de la Muzeul Naţional Maghiar din Budapesta, unele dintre acestea fiind piese unicat (medalia din argint aurit realizată pentru încoronarea ca regină a Ungariei a Eleonorei Magdalena Gonzaga din Mantova, piesă din patrimoniul MNIT şi copia nobilă a Coroanei Sfinte a Regatului Ungariei). Expoziția a fost itinerată inițial la Bratislava, unde s-a bucurat de un succes real pe piața culturală din Slovacia.

În opinia noastră coroana este, mai presus de orice, un simbol al creștinătății și al luptei pentru apărarea Europei creștine în Evul Mediu. Compoziția dublă a artefactului (corona graeca – coroana greacă) şi banda superioară încrucişată (corona latina – coroana latină) arată loialitatea regelui încoronat atât față de Imperiul Bizantin, cât şi față de Sfântul Scaun de la Roma, fiind astfel o expresie vie a ecumenismului creștin. Această coroană a fost purtată și de regele Ungariei Matia Corvin, fiul lui Iancu de Hunedoara, de care Clujul și Transilvania sunt legate organic, el fiind născut aici, în 1443.

Expoziția de față, precum și desfășurarea ei, nu au fost inițiativele echipei actuale de management, dar odată stabilit un astfel de parteneriat, din urmă cu mai bine de doi ani, este, credem, datoria noastră ca instituție de cultură, să-l onorăm.

Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei organizează și promovează evenimentele culturale de calitate, fără excepție sau discriminări, iar valoarea culturală a unor astfel de piese și a unei astfel de expoziții este de netăgăduit.

Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei a stabilit parteneriate științifice și culturale de lungă durată cu muzee din toată lumea, inclusiv Ungaria, cu care a inițiat proiecte expoziționale comune, obiecte din patrimoniul național ajungând să fie expuse în Germania, Elveția, Austria, Danemarca și chiar China. Alături de muzee din Ungaria, instituția noastră a realizat proiecte culturale care privesc patrimoniul Transilvaniei, regiune deosebit de importantă la nivelul istoriei Europei Centrale, după cum reiese și din Planul de Acțiune Comun, mai sus menționat. Ca o particularitate și o dovadă a acestor relații culturale cordiale, menționăm că lancea, alături de pipa și fluierul lui Avram Iancu, considerat de poporul român un erou național, au fost expuse la Muzeul Militar Național din Budapesta, din martie 1998 până în noiembrie 1999, în cadrul unei expoziții intitulate “Sabia străluceşte mai frumos ca lanţul…”.

Suprapunerea perioadei de expunere cu Ziua Națională a României este o coincidență, cauzată de lucrările de consolidare ale clădirii muzeului şi de programul expozițional al anului 2017.

De altfel, acest eveniment nu dăunează nicidecum Sărbătorii Naționale, care este o celebrare a unității și diversității, în spiritul Rezoluției Adunării Naționale de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918, care enunță, ca principiu al statului care anul viitor aniversează 100 de ani, libertatea și diversitatea culturală absolută.

Activitatea Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei în perioada care urmează

În preajma aniversării Marii Uniri, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei organizează, în zilele de 28 și 29 noiembrie 2017, a șasea ediție a Conferinței Naționale Limes forum, o reuniune a specialiștilor din România în problemele frontierelor provinciei romane Dacia, în scopul înscrierii acestei serii de monumente aparținând patrimoniului național din epoca antică, pe lista patrimoniului mondial a UNESCO. Această manifestare este prilejuită de Programul Național LIMES, finanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale, în cadrul căruia Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei este coordonator.

De asemenea, tot în luna decembrie, vor fi inaugurate alte două expoziții temporare la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, una legată direct de frontierele Imperiului Roman din România și cealaltă de istoria arheologiei clujene.

La începutul anului viitor, cu ocazia Zilei Culturii Naționale, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei va expune, în cadrul unui eveniment cultural, piese și documente aparținând poetului și filosofului ardelean Lucian Blaga, personalitate marcantă a intelectualității clujene. De asemenea, cu ocazia Zilei Unirii Principatelor Române, vom expune obiecte din colecțiile muzeului legate de personalitatea lui Al. I. Cuza, precum și o serie de medalii emise în Transilvania legate de personalitățile care au înfăptuit Mica Unire.

Pe tot parcursul anului viitor, muzeul va găzdui evenimente de importanță internațională, cum este Congresul Asociației internaționale Rei Cretariae Romanae Fautores, care de altfel va prilejui și o expoziție, precum și o serie de expoziții temporare, care se leagă de Celebrarea Centenarului României, comemorarea Primului Război Mondial sau a Revoluției de la 1848. De asemenea, la începutul verii, Clujul, prin Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, va fi capitala arheologiei din România, găzduind a 52-a Sesiune Națională de Rapoarte Arheologice. Nu în ultimul rând, specialiști ai Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei au obținut finanțarea pentru un proiect AFCN care își propune să promoveze în manieră pluridisciplinară două dintre cele mai valoroase colecții românești din patrimoniul nostru, relevante pentru istoria Transilvaniei: Colecția de icoane pe sticlă transilvănene ”Ion Mușlea” și Fondul personal documentar ”Alexandru Lapedatu”.

În perspectiva anilor următori, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei plănuiește reunirea la Cluj a unuia dintre cele mai impresionante și valoroase tezaure de epoca migrațiilor, cel descoperit la Șimleul Silvaniei, care în prezent face parte din patrimoniul Muzeului Național din Budapesta și al Muzeului de Istoria Artei din Viena.

O simplă privire aruncată și pe agenda evenimentelor trecute, organizate de Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, relevă un spectru larg și variat de activități culturale, incluzând atât evenimente consacrate identității naționale a românilor, cât și diversității și multiculturalismului de care ne bucurăm în această țară.

Prin urmare, evenimentul găzduit în această perioadă nu are nici un fel de conotație politică, este rezultatul muncii specialiștilor muzeului, în colaborare cu colegi de peste hotare, cu care instituția noastră a legat parteneriate de decenii, și se adresează publicului pasionat de cultură și istorie. Importanța unui astfel de eveniment este atât științifică, pentru domeniul de cercetare din care face parte, cât și culturală în general, pentru un oraș precum Clujul, care are ca principal atribut, cu care se poate mândri oriunde în lume, multiculturalismul.