10/15/18

INVITAȚIE: “RĂZBOIUL RECE. O SCURTĂ ISTORIE A LUMII ÎMPĂRȚITE”

Vă invităm la muzeu, pentru o întâlnire de excepţie!

Joi, 18 octombrie, în intervalul orar 10.00-12.00, curatorii evenimentului„RĂZBOIUL RECE. O SCURTĂ ISTORIE A LUMII ÎMPĂRȚITE”, dr. Paweł Sasanka și Sławomir Stępień, de la filiala din Varșovia a Institutului Memoriei Naționale doresc să ofere publicului MNIT un ghidaj de specialitate, la final de expoziţie. Prin intermediul exponatelor şi a informaţiilor oferite, cei interesaţi vor putea pătrunde în realitățile unui conflict care a dominat istoria postbelică pentru aproape jumătate de secol de la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial.

Vă aşteptăm!

10/12/18

TROIA, HOMER ȘI INTERFAȚA EGEO-ANATOLIANĂ

Cătălin Pavel va prezenta, în cadrul Seratelor Muzeului:
Ce au văzut micenienii, care asediau Troia la începutul secolului XII a.Chr., ce a văzut Homer, dacă într-adevăr a vizitat Troia 450 de ani mai tîrziu, și ce se mai poate vedea azi?

Săpăturile lui Korfmann (1988-2004) și Pernicka (2005-2011) au identificat imensul Unterstadt al Troiei înconjurat de un șanț de fortificație, reevaluînd contribuția anatoliană la arheologica homerică.

Dr. Cătălin Pavel a participat la săpături arheologice în Germania, Franța, Regatul Unit, Israel, Maroc și în special Turcia (Milet, Gordion și în 2005-2010 la Troia).

Vă așteptăm!

10/9/18

10/7/18

MNIT PREZINTĂ: 
COLECŢIA DE ICOANE PE STICLĂ ION MUŞLEA

Proiectul MNIT Share, co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional, continuă cu cea de a doua expoziţie temporară dar şi cu seria de ateliere deschise, dedicate conservării şi restaurării picturii pe sticlă.

“Vă aşteptăm marţi, 9 octombrie, de la ora 14.00 la deschiderea expoziţiei COLECŢIA DE ICOANE PE STICLĂ ION MUŞLEA, unde vă puteţi întâlni cu cele mai reprezentative icoane realizate în centrele artistice de la Nicula, Valea Sebeşului, Ţara Oltului sau Maierii Albei Iulia.” afirmă Felix Marcu, directorul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT).

În acest context se vor prezenta şi rezultatele obţinute în urma workshop-ului cu specialiştii în restaurare pictură pe sticlă, care s-a desfăşurat în cadrul proiectului MNIT Share, în perioada 4-9 iunie (a.c.).

“Colecția de icoane pe sticlă Ion Mușlea impresionează prin consistență și structură. Datorăm însăși existența acesteia marelui folclorist, care a înțeles să își desfășoare activitatea de cercetare și colectare cu profesionalism, filtrând și interpretând această largă tematică, chiar și într-o perioadă în care regimul politic era fățiș refractar la tot ceea ce însemna patrimoniu religios.” afirmă Diana Iegar, membru în echipa de proiect a MNIT Share.

În urma cunoscutului folclorist Ion Muşlea au rămas multiple acțiuni de pionierat în domeniul pe atunci puțin explorat al etnografiei. Tema sa de suflet a fost arta autentică, tradițională, de multe ori anonimă, a țăranului român din Ardeal. Și-a dedicat întreaga activitate din cadrul Muzeului Etnografic cercetării și, în unele cazuri, salvării vechilor icoane pe sticlă și a xilogravurilor țărănești, a căror valoare aștepta încă să fie descoperită în biserici sau la casele oamenilor. Cercetările sale în domeniul icoanelor pe sticlă au avut un destin nefast: lucrările majore, cu o contribuție de netăgăduit la istoria acestui meșteșug, i-au rămas în manuscris până în 1995, la aproape 30 de ani de la stingerea autorului. Circumstanțele postbelice nefavorabile i-au înlăturat și visul de a pune bazele muzeului de icoane pe sticlă pe care îl plănuia de mult timp. O parte importantă a colecției – 50 de icoane – a ajuns în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei în anul 1964, prin donația profesorului Ion Mușlea și fac astăzi parte din colecție care îi poartă numele.

“Expoziţia de faţă, restaurarea şi digitalizarea colecţiei de icoane Ion Muşlea se doresc a fi o restituire a efortului etnografului şi colecţionarului, după mai bine de o jumătate de secol de la moartea sa.” continuă Diana Iegar.

Atelierele cu public, la care MNIT vă invită miercuri, 10 octombrie, de la ora 16.00 şi joi, 11 octombrie, de la ora 18.00, îşi propun să-i iniţieze pe doritori în tehnica realizării şi conservării icoanelor pe sticlă. Participarea se va face pe bază de înscriere pe adresa: www.facebook.com/mnitshare. Toate materialele necesare desfăşurării workshop-urilor vor fi puse la dispoziţie de organizatori, alături de cataloagele de prezentare ale colecţiilor şi ale activităţilor generale de conservare a bunurilor de patrimoniu, distribuite cu titlu gratuit.

Proiectul este realizat cu sprijinul financiar al Administraţiei Fondului Cultural Naţional şi în parteneriat cu Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Cluj-Napoca, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, Muzeul Judeţean Satu Mare şi Asociaţia Conservatorilor şi Restauratorilor din România.

Echipa de proiect: Ioana Gruiţă, Diana Iegar, Ioana Cova, Andrea Demjén, Márta Guttmann.

„Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.”

10/5/18

ORGANIZAREA SESIUNII NAȚIONALE DE RAPORTARE ARHEOLOGICE 2018, EDIȚIA a 52-a

Ministerul Culturii și Identității Naționale, în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj Napoca, anunță organizarea celei de-a 52-a Sesiuni Naționale de Rapoarte Arheologice 2018. Evenimentul va avea loc în perioada 15-17 noiembrie 2018, la Cluj-Napoca.

Sesiunea Națională de Rapoarte Arheologice oferă prilejul prezentării celor mai recente rezultate ale cercetărilor arheologice din România desfășurate în campania 2017, în cadrul a patru secțiuni: preistorie, perioada La Tène, antichitatea greco-romană şi perioada medievală.

Mai multe detalii: http://www.cultura.ro/organizarea-sesiunii-nationale-de-rapoarte-arheologice-2018-editia-52

09/23/18

CLUJ-NAPOCA VA GĂZDUI CEA MAI PRESTIGIOASĂ MANIFESTARE ȘTIINȚIFICĂ ÎN DOMENIUL ARHEOLOGIEI CLASICE, CU ACCENT PE STUDIEREA VIEȚII ECONOMICE ÎN IMPERIUL ROMAN

Congresul internațional al Asociației Rei Cretariae Romanae Fautores este unul dintre cele mai prestigioase manifestări științifice în domeniul arheologiei clasice, cu accent pe studierea vieții economice în Imperiul roman.

Cea de-a 31-a ediție, organizată de Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Facultatea de Istorie și Filozofie a Universității Babeș-Bolyai și Institutul de Arheologie și Istoria Artei al Academiei Române, în parteneriat cu alte 14 instituții muzeale și științifice din țară, reunește un număr de 150 de participanți, proveniți din 25 de țări europene SUA, Rusia și Tunisia.

Subiectul Congresului îl reprezintă studierea relațiile economice ale diferitelor zone ale Imperiului roman prin prisma importurilor și a producției locale de ceramică.

Deschiderea oficială a Congresului va fi luni, 24 septembrie 2018, ora 9:00, în amfiteatrul «Jean Monnet» al Facultății de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai, str. Em. de Martonne nr. 3.

Dată fiind durata desfășurării (5 zile de lucrări științifice și excursii de documentare + 2 zile de excursii post-congres) și numărul mare de participanți (150), pe durata Congresului se vor derula mai multe tipuri de activități:

1. Excursii de documentare în timpul congresului și excursii post-congres, pentru vizitarea unor situri arheologice importante din România – Porolissum, Apulum, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Potaissa -, pentru cunoașterea patrimoniului acestora și mai ales a ceramicii romane. În cadrul acestor activități avem sprijinul următoarelor instituții muzeale și academice: Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău (25 septembrie 2018); Muzeul Național al Unirii și Universitatea “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia (27 septembrie 2018); Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva și Muzeul Sarmizegetusa și Castelul Corvineștilor, Hunedoara (29 septembrie 2018); Muzeul de Istorie Turda (30 septembrie 2018);


2. Lansarea volumului „Atlas of Roman pottery workshops from the provinces Dacia and Lower Moesia/Scythia Minor (1st-7th centuries AD)”, – o primă sinteză privind producția locală a ceramicii din cele două provincii care au existat pe teritoriul României în perioada romană, menită să facă cunoscut specificul acestor provincii în cadrul Imperiului roman. Acest volum a fost realizat cu sprijinul cercetărilor din România, fiind un efort comun care nu a fost realizat până acum în domeniu;


3. Vernisajul Expoziției naționale „The supply of ceramic goods in Dacia and Lower Moesia: imports and local developments”, cu peste 1.000 piese ceramice provenite din colecțiile a 8 instituții muzeale prestigioase din România și din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei. Este o expoziție unicat, care reunește importuri și mai ales produse locale, realizate în centrele ceramice din Dacia și Moesia Inferior. Scopul ei a fost acela de a face cunoscut specialiștilor veniți la Congres, dar și publicului larg, categoriile ceramice venite pe calea comerțului din alte zone ale Imperiului roman, dar și specificul producției locale. Până în acest moment, o expoziție de asemenea amploare nu a mai fost realizată în România. Modul de expunere al numeroaselor obiecte din ceramică a fost proiectat să fie atractiv pentru publicul larg, materialului ceramic atât de numeros a fost făcută foarte atractiv, prin realizarea unui mobilier adecvat, care reprezintă replicile unei bucătării romane, a ale unui atelier de olărit, precum și a unei părți din cala unei corăbii cu care se transportau amfore ce conțineau vinuri, uleiuri și alte produse aduse din toată lumea romană. Totodată, a fost editat un catalog în limba engleză al acestei expoziții, ce va constitui un instrument de lucru foarte important pentru specialiști și va ajuta publicul larg să înțeleagă artefactele expuse. Vernisajul va avea loc miercuri, 26 septembrie 2018, ora 17:30, la sediul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei. Instituțiile partenere: Muzeul Național de Istorie a României, București; Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța; Institutul de Studii Eco-Muzeale Tulcea; Muzeul Dunării de Jos din Călărași; Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud; Muzeul Județean Mureș, Târgu Mureș; Muzeul Romanațiului Caracal; Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș. Acestora li se adaugă instituțiile publice în subordinea cărora se află muzeele și instituțiile culturale din țară. Perioada de desfășurare a expoziției: 26 septembrie – 15 octombrie 2018.

Participarea la lucrările Congresului este accesibilă și publicului larg.

09/18/18

PROIECTUL MNIT SHARE SE DESCHIDE PUBLICULUI LARG

În această toamnă vor începe activitățile cu public din cadrul proiectului MNIT Share, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, care își propune promovarea a două dintre cele mai valoroase colecții românești din patrimoniul MNIT: Fondul personal documentar ”Alexandru Lapedatu” şi Colecția de icoane pe sticlă din Transilvania ”Ion Mușlea”. 
 
“Vă invităm vineri, 21 septembrie a.c., ora 14.00 pentru vernisarea expoziţiei Alexandru Lapedatu (1876 – 1950), primul eveniment din această serie de manifestări, care va aduce în atenţia publicului cele mai valoroase bunuri culturale aparţinând fondului personal Alexandru Lapedatu. Colecția a aparţinut unei personalităţi de prim rang a culturii românești, pionier al cercetării ştiinţifice în domeniul istoriei, om politic, diplomat, profesor, care a jucat un rol major în păstrarea și promovarea patrimoniului cultural național.” afirmă Felix Marcu, directorul MNIT.
 
Pe parcursul celor două săptămâni în care se desfăşoară expoziţia, vor avea loc workshop-uri adresate publicului larg, care vizează transparentizarea activităţilor din etapele premergătoare expunerii bunurilor culturale mai puțin cunoscute publicului: conservarea preventivă, stabilizarea și conservarea curativă, care stau la baza oricărui demers de valorificare a patrimoniului. Se vor organiza 4 work-shop-uri cu un număr de aproximativ 10 participanți. 
 
Participarea se va face pe bază de înscriere pe adresa: www.facebook.com/mnitshare. 
 
Acestea vor avea un caracter interactiv, propunându-și popularizarea într-o manieră atractivă, cu implicarea directă a participanților în toate etapele, a tuturor activităților care stau la baza conservării bunurilor de patrimoniu pe suport de hârtie. Toate materialele necesare desfăşurării workshop-urilor vor fi puse la dispoziţie de organizatori, alături de cataloagele de prezentare ale colecţiilor şi ale activităţilor generale de conservare a bunurilor de patrimoniu, distribuite cu titlu gratuit.   
 
Proiectul este realizat cu sprijinul financiar al Administraţiei Fondului Cultural Naţional şi în parteneriat cu Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Cluj-Napoca, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, Muzeul Judeţean Satu Mare şi Asociaţia Conservatorilor şi Restauratorilor din România. 
 
Echipa de proiect: Ioana Gruiţă, Diana Iegar, Ioana Cova, Andrea Demjén, Márta Guttmann. 
 
„Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.”
 
09/10/18

MNIT PREZINTĂ O PIESĂ MUZEALĂ DE EXCEPȚIE: 
STEAGUL PRINȚESEI SISSI, 1900


Luni, 10 septembrie 2018, se împlinesc 120 de ani de la moartea Elisabetei de Wittelsbach (1837-1898), numită și prințesa Sissi, împărăteasă a Austriei (soția împăratului Franz Joseph I) și regină a Ungariei, în urma asasinării ei de către un anarhist italian, la Geneva. Cu această ocazie, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei prezintă în această lună (începând de miercuri, 12 septembrie) o piesă muzeală de excepţie, de mare valoare artistică şi istorică, Steagul Elisabeta, confecţionat la comanda Societăţii Carpatine Ardelene din Cluj, în anul 1900. Acesta ilustrează cultul dedicat împărătesei Elisabeta de către maghiarii din Cluj, după 1898, anul morţii acesteia. La Cluj, în amintirea împărătesei a fost ridicată o statuie, s-a construit un pod şi un spaţiu de agrement şi promenadă, au fost amplasate plăci comemorative, s-au plantat arbori. Cultul împărătesei a fost legat de interesul pentru frumuseţile naturale, ceea ce explică manifestările comemorative organizate de Societatea Carpatină Ardeleană.
 
Steagul a fost terminat în vara anului 1900, dar expunerea sa publică a avut loc doar în 12 octombrie 1902. În ziua respectivă, după inaugurarea festivă a statuii lui Matia Corvin, din centrul oraşului, s-a procedat şi la deschiderea muzeului Societăţii Carpatine Ardelene, în Casa Matia Corvin.
 
Steagul a fost confecţionat din mătase groasă, de culoare albă, şi avea ambele laturi presărate cu motive decorative tipice broderiei domnești maghiare. Întâlnim așadar motive vegetale (vrejuri, cârcei, frunze dinţate) şi florale (lalele, garoafe, bujori etc.) brodate, în culori vii şi multiple, cu fire de mătase şi fire metalice, de aur şi de argint. Pe una din laturi, într-un medalion central, este reprezentat bustul împărătesei, executat printr-o broderie atât de fină şi densă încât toată imaginea dă impresia unei litografii sau a unei fotografii aplicate ulterior. Elisabeta poartă o rochie simplă, în nuanţe de gri, gri-maroniu, maro-roşcat şi negru. Culorile închise sunt sortite să evidenţieze sobrietatea împărătesei, această imagine fiind accentuată şi de coafura simplă a acesteia (mai multe împletituri prinse în coc), precum şi de crucea pe care o poartă la gât. Chenarul medalionului central este constituit din lalele brodate, alese nu întâmplător pentru încadrarea reginei, deoarece acestea simbolizează feminitatea.
 
Pe cealaltă latură a steagului întâlnim acelaşi chenar cu motivul arcadei şi aceleaşi broderii florale, doar că în medalionul central sunt redate stema Ungariei, iniţialele Societăţii Ardelene Carpatine: E.K.E., locul: Kolozsvár şi anul înfiinţării acesteia: 1891, precum şi două flori de colţ, simbolul asociaţiei. Stema a fost realizată din mătase, decupată ulterior şi cusută în centrul steagului (la fel ca şi iniţialele Societăţii şi cifrele anului), iar cele două flori de colţ au fost brodate cu fir de argint.
 
Sentimentele care au însoţit realizarea sa au fost exprimate cel mai bine în scrisoarea de condoleanţe adresată împăratului Franz Joseph de către membrii Societăţii Ardelene Carpatine, în anul 1898: „Asociaţia noastră, ca propovăduitoare a frumuseţilor naturii, a venit, pe bună dreptate, în numele pădurilor şi al munţilor, să o plângă şi să poarte doliu după acea Sfântă Femeie care a iubit atât de mult natura şi care a vizitat de atâtea ori locurile binecuvântate cu frumuseţi de către Dumnezeu.” (Scrisoare redactată în şedinţa extraordinară din 14 septembrie 1898 a comitetului Societăţii Carpatine Ardelene.)
 
 
09/5/18

RĂZBOIUL RECE. O SCURTĂ ISTORIE A LUMII ÎMPĂRȚITE

Expoziția organizată de la filiala din Varșovia a Institutului Memoriei Naționale este o călătorie în realitățile conflictului care pentru aproape jumătate de secol de la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial a dominat istoria postbelică.

Autorii expoziției prezentate în România la inițiativa și cu sprijinul Institutului Polonez din București propun o perspectivă auctorială și totodată subiectivă asupra istoriei Războiului Rece, pe care au prezentat-o sub forma unei povești multistratificate. 

Evenimentul face parte din contextul mai larg al dialogului istoric polono-român prilejuit de aniversarea a 100 de ani de la recâștigarea independenței Poloniei.

Expoziția „Războiul rece. Scurtă istorie a unei lumi divizate” se poate vizita la Muzeul de Istorie a Transilvaniei (str. Constantin Daicoviciu nr. 2) în perioada 12-30 septembrie 2018 între orele 10.00–16.00 (marți, joi, vineri, sâmbătă, duminică) și 12.00–18.00 (miercuri).

 Secolul 20 a fost marcat de crimele comise în timpul celui de-al doilea război mondial. Timp de o jumătate de secol de la finalul său, lumea a fost scena unor crime oribile, în urma cărora şi-au pierdut viaţa milioane de oameni, atât în cadrul, cât şi în afara Războiului Rece.

Căderea comunismului în Estul şi Centrul Europei (1989-1990), Unificarea Germaniei (1990) şi dizolvarea Uniunii Sovietice (1991) au marcat sfârşitul Războiului Rece. Finalul acestuia a dus la rezolvarea unor conflicte sângeroase sau la aducerea altora sub control (de exemplu, în Nicaragua sau Cambodgia). Alte conflicte, care au izbucnit independent de confruntarea dintre marile puteri, dar, ulterior, au devenit parte a acesteia, au continuat (sau continuă încă) după sfârşitul său (exemple: Angola, Orientul Mijlociu). Vestul s-a considerat învingător în Războiul Rece, însă finalul acestuia nu a însemnat şi „finalul istoriei”, ci doar a deschis un nou capitol.

Expoziţia prezintă istoria concisă a unei lumi divizate, cele 50 de panouri fiind o invitaţie la o călătorie în timp, pentru a înţelege mai bine conflictul care a dominat perioada postbelică şi a influenţat viaţa a milioane de oameni pentru aproape o jumătate de secol după terminarea celui de-al doilea război mondial şi în urma căruia s-a format lumea aşa cum o cunoaştem noi astăzi.”

Paweł Sasanka, Sławomir Stępień