10/20/14

ARTA COSITORULUI TRANSILVĂNEAN (SEC. XVI-XIX). FUNCŢIE ŞI ICONOGRAFIE

Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei vă invită joi, 23 octombrie, orele 13.00, la vernisajul expoziţiei Arta cositorului transilvănean (secolele XVI-XIX). Funcţie şi iconografie. Expoziţia va fi vernisată de prof. univ. dr. Viorica Guy Marica.

Expoziţia poate fi vizitată în perioada 23 octombrie – 14 decembrie 2014, la sediul muzeului din str. C. Daicoviciu, nr. 2, sălile expoziţionale de la etajul al II-lea,  în zilele de Ma, Jo, Vi, Sâm – 10.00-16.00 şi Mi – 12.00-18.00.
afis_mnit web

Evenimentul îşi propune o primă prezentare a celor mai reprezentative piese ale colecţiei de cositoare a Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, a diferitelor tipuri de piese laice şi religioase, obiecte de uz casnic, liturgic şi decorative, confecţionate în secolele XVI-XIX în diferite ateliere din Transilvania, completate şi cu câtva piese provenite din cele mai renumite centre urbane ale Europei Centrale.

În Transilvania cositorul era cunoscut încă din perioada preistorică. În majoritatea cazurilor era folosit în aliaj cu arama, pentru turnarea bronzului. Staniul apare în perioada romană în forma unor vase de bronz depuse în morminte, iar în perioada medievală devine cel mai uzual material în confecţionarea diferitelor tipuri de obiecte liturgice de dimensiuni reduse (medalii, potire, cruci etc.). Începând cu secolul al XVI-lea cositorul capătă o importanţă sporită în elaborarea vaselor destinate uzului casnic, laic sau liturgic, acestea fiind în acelaşi timp şi primele piese de cositor care au fost prevăzute cu decoraţiile specifice şi recunoscute ca atare ale acestui gen. În perioada renaşterii timpurii, în cursul secolului al XVI-lea, apar principalele tipuri de vase de uz casnic, dintre care cele mai timpurii tipuri sunt cănile cu capac. Meşteşugul cositoriei ajunge la apogeu în secolul al XVII-lea şi în primele decenii ale secolului ale XVIII-lea, fiind caracterizat prin abundenţa pieselor de uz casnic (căni cu capac, flacoane, farfurii, platouri, măsuri volumetrice, pahare etc.). În paralel cu piesele de uz casnic s-au răspândit şi vasele reprezentative ale breslelor sau ale bisericilor, precum şi platourile decorative oferite cu ocazia unor sărbători, de Anul Nou, sau cu ocazia cununiilor. Decoraţia acestor piese era una variată, care cuprindea o gamă largă de motive, atât geometrice, vegetale, cât şi zoomorfe şi antropomorfe, reprezentând scene religioase, alegorice, de vânătoare, portrete, embleme, sau compoziţii mai complexe, referitoare la diferite bresle sau la evenimentele majore ale vieţii, completate cu inscripţii concrete referitoare la circumstanţele confecţionării piesei. Inventarele vremii atestă măsura răspândirii vaselor de uz casnic în gospodăriile princiare, nobiliare, sau orăşeneşti, în cazul unei familii nobiliare fiind menţionate de exemplu nu mai puţin de 72 platouri mari, 71 platouri medii, 76 platouri mici, 80 platouri pentru fructe şi 142 farfurii. Faţă de această bogăţie atestată documentar, exemplarele păstrate până astăzi sunt relativ puţine. Numărul redus a pieselor păstrate se datorează în mare parte returnărilor masive din secolul al XVIII-lea, datorită rezistenţei slabe a materialului. Începând din jumătatea a doua a secolului al XVIII-lea poate fi observată o decădere în prelucrarea cositorului, cauzată de răspândirea porţelanului, a faianţei şi a sticlăriei manufacturiere locale sau de import. În pofida decăderii acestui meşteşug au apărut şi câteva tipuri noi de piese specifice culturii materiale şi mentalităţii perioadei: supierele, recipientele pentru oţet sau ulei, cănile pentru ceai şi pentru cafea, zaharniţele, etc.

Printre cele mai semnificative piese ale expoziţiei se numără cana cu capac decorată cu motive în formă de solzi de peşte, executată la Cluj în prima jumătate a secolului al XVI-lea, una dintre cele mai timpurii exemple transilvănene ale acestui gen. De asemenea se remară şi platourile reprezentative ale breslelor din Transilvania şi cele decorative, confecţionate cu ocazia unor sărbători, precum începerea Anului Nou, sau cununiile. Acestea sunt decorate cu o serie de motive specifice acestor momente festive, precum perechea căsătorită, îmbrăcată în specificele costume săseşti ale perioadei, încadrată de o serie de motive vegetale şi zoomorfe.


Vă aşteptăm cu drag!

05/28/14

ORAR DE VIZITARE

sigla

 

 

 

 

 

Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei

Str. Constantin Daicoviciu, nr. 2

Expoziţii temporare

Ma, Jo, Vi, Sm – 10.00-16.00, Mi – 12.00-18.00

1795208_493591117410529_5703139603305888864_o

 

 

 

 

 

Colecţia de Istorie a Framaciei,

Piaţa Unirii, nr. 28

Lu, Ma, Mi, Vi – 10.00-16.00, Jo- 12.00-18.00

Colecţia de Istorie a Farmaciei este deschisă pentru vizitare în ultima sambătă din fiecare lună, în intervalul orar 10.00-16.00. În ziua de luni, imediat următoare, colecţia este închisă pentru vizitare.

 http://farmacluj.blogspot.ro/

https://www.facebook.com/colectiefarmacluj?fref=ts

04/29/14

TARIFE DE VIZITARE

Bilete vizitare adulţi

Vizitare expoziţii temporare: 3 lei/persoană

Vizitare Colecţia de Istorie a Farmaciei – 6 lei/ persoană

Intrarea elevilor, studenţilor şi a pensionarilor beneficiază de o reducere de 50% din preţul biletelor de vizitare pentru adulţi + o taxă de timbru